UNDP/GEF Proiect Regional al Dunarii
Politici pentru controlul surselor poluarii agricole la
punctul de origine
si fara punct de origine
&
Proiecte pilot pentru reducerea poluarii agricole
(rezultatele proiectului 1.2 si 1.3)
Indrumator tehnic pentru managementul gunoiului
de grajd in tarile apartinand Bazinului Central si
Inferior al Dunarii (tarile DRB)
Martie 2004
GFA Terra Systems
in cooperare cu Avalon
Persoana de contact Terra Systems
Dr. Heinz-Wilhelm Strubenhoff
Proiect Regional al Dunarii - Proiect RER/01/G32
"Politici pentru controlul surselor poluarii agricole la punctul de origine/sursa
si fara punct de origine/sursa"
&
"Proiecte pilot pentru reducerea poluarii agricole"
(rezultatele proiectului 1.2 si 1.3)
Indrumator tehnic pentru managementul gunoiului de grajd in tarile apartinand
Bazinului Central si Inferior al Dunarii (tarile DRB)
Autor: Mark Redman
Adresa
GFA Terra Systems GmbH
Eulenkrugstraße 82
22359 Hamburg
Germany
Telefon: 00-49-40-60306-170
Telefax: 00-49-40-60306-179
E-mail: hwstrubenhoff@gfa-terra.de
Prefata
Scopul principal al Proiectului Regional al Dunarii (DRP) este sprijinirea activitatilor Comisiei
Internationale pentru Protectia Fluviului Dunarea in implementarea unei politici regionale,
incorporand intregul bazin al Dunarii din 11 tari, pentru a rezolva problemele trans-frontiera asociate
cu protectia fluviului Dunarea incluzand managementul sustenabil al apelor de suprafata si de
adancime/freatice, reducerea poluarii apei si protejarea ecosistemelor dependente de aceste surse de
apa.
Obiectivul 1 al DRP consta in creearea de conditii ecologice sustenabile pentru exploatarea solului si
managementul apei. Sub acest obiectiv se situeaza doua rezultate cheie cu referire la agricultura:
Rezultatul 1.2 - reducerea nutrientilor si a altor substante nocive din sursele de poluare de la punctul
de origine si fara punct de origine prin schimbarea politicilor agricole
Rezultatul 1.3 - dezvoltarea de proiecte pilot privind reducerea nutrientilor si a altor substante
nocive din sursele de poluare de la punctul de origine si fara punct de origine
Principalul scop al asistentei UNDP/GEF in controlul poluarii agricole este de a:
· identifica principalele surse de poluare agricola in tarile DRB
· examina statutul curent al elaborarii politicilor pentru controlul poluarii in tarile RDB
· identifica principalele deficiente administrative, institutionale si de finantare in dezvolarea si
implementarea acestor politici
· a asista in dezvolarea conceptului de Buna Practica Agricola (Best Agricultural Practice - BAP) in
tarile DRB - incluzand imbunatatiri in managementul gunoiului de grajd, minimalizarea folosirii
fertilizantilor si pesticidelor, o mai buna intrebuintare a rotatiilor culturilor si creearea de zone
tampon
· identifica si dezvolta programe pilot si proiecte (spre exemplu training si dezvoltare institutionala)
pentru introducerea si promovarea conceptului BAP cu scop de a imbunatati practicile
managementului mediului inconjurator in agricultura unui numar de tari prioritare.
Faza I a rezultatelor 1.2 si 1.3 a fost o faza pregatitoare, intreprinsa de catre Terra systems (Germania)
in cooperare cu Avalon (Olanda). Echipa de consultanta GFA Terra Systems a constat in 6 consultanti
internationali si o retea de 35 de experti nationali in cele 11 tari ale Dunarii Centrale si Inferioare
eligibile pentru asistenta UNDP/GEF. Principalul scop al efortului echipei a fost:
· Aducerea la zi a informatiei existente cu privinta la folosirea substantelor agro-chimice in cele 11
tari
· Sprijinirea dezvoltarii inventarierii in continuare a punctelor DRB de poluare la sursa si fara sursa
existente
· Examinarea si analizarea statutului curent al dezvoltarii de politici pentru controlul poluarii
agricole in tarile Centrale si Inferioare a DRB cu scopul amplificarii politicilor de control
· Identificarea prioritatilor pentru a imbunatati politicile de control pentru poluarea agricola in tarile
DRB
· Pregatirea / elaborarea unui concept gereral de Buna Practica Agricola (BAP) pentru a promova
practici de management cat mai nepoluante ale fermelor
· Identificarea si punerea la punct/pregatirea de potentiale proiecte pilot in scopul de a demonstra
conceptul general de Buna Practica Agricola (BAP) la cele mai de jos nivele in tarile prioritare ale
Bazinului Central si Inferior al Dunarii pe parcursul Fazei 2 a DRP.
· Pegatirea de recomandari pentru reforme ale politicilor agricole si promovarea BAP in tarile
Bazinului Central si Inferior al Dunarii, recomandari ce urmeaza a fi implementate pe parcursul
Fazei 2 a DRP.
Continut
Introducere .............................................................................................................................................. 1
Scopul acestui indrumator................................................................................................................... 1
Buna practica pentru managementul gunoiului de grajd in DRB............................................................ 3
Indrumari pentru colectarea si depozitarea gunoiului animal: gospodarii si ferme mici ........................ 4
Indrumari pentru colectarea si depozitarea gunoiului animal: depozite comune .................................... 5
Indrumari pentru colectarea si depozitarea gunoiului animal: unitati mari............................................. 7
Gunoiul de grajd ................................................................................................................................. 7
Dejectiile lichide ................................................................................................................................. 7
Apele murdare..................................................................................................................................... 8
Proceduri pentru aplicarea ingrasamintelor de origine animala pe terenurile agricole ......................... 10
Cand se aplica ingrasamintele de origine animala ............................................................................ 10
Unde se aplica ingrasamintele de origine animala............................................................................ 11
Cum se aplica ingrasamintele naturale.............................................................................................. 11
Acronime si Abrevieri
BAP
Best Agricultural Practice Buna Practica Agricola
DRB
Danube River Basin Bazinul Fluviului Dunarea
DRP
Danube Regional Project Proiectul regional al Dunarii
EC
European Commission Comisia Europeana
EU
European Union Uniunea Europeana
GEF
Global Environmental Facility
ha
Hectare - hectar
ICPDR
International Commission for the Protection of the Danube River
Comisia Internationala Pentru Protectia Fluviului Dunarea
K
Potassium - potasiu
kg
Kilogram - kilogram
N
Nitrogen - azot
P
Phosphate - fosfor
UNDP
United Nations Development Programme
Programul de Dezvoltare al Natiunilor Unite
Indrumator tehnic pentru managementul gunoiului de grajd in tarile apartinand bazinului central si inferior al Dunarii
Introducere
Conceptul de Buna Practica Agricola (BAP)
Obiectivul dezvoltarii unui concept de "buna practica agricola" (BAP) ca parte a Rezultatelor 1.2 din
Proiectul Regional al Dunarii este de a incuraja elaborarea de noi politici de control a poluarii in tarile
Bazinului Central si Inferior al Dunarii si deasemeni incurajarea conformarii cu legislatia nationala
existenta si in lucru (incluzand pe cea a procesului de aderare la EU) ce vor promova o mai mare
integrare a si luare in consideratie de catre fermieri a controlului poluarii in managementul de zi cu zi
al culturilor, fermelor si terenurilor agricole din tarile DRB.
Pentru scopurile acestui proiect, termenul "buna practica agricola" (BAP) este aplicat numai fermelor
cu practici de management ce reduc riscul poluarii rezultate din sursele agicole fara punct de origine
in DRB acestea includ clasica "poluare difuza" si "din surse mici" ca rezultat al scurgerilor multiple,
la scara mica (si deseori accidentale) avand ca provenienta diverse activitati agricole si de pe teritoriul
fermelor.
Nu exista definitii concrete si universale pentru a defini ce este si ce nu este "buna practica agricola"
(BAP). O definitie stricta si prescriptiva a BAP a fost deci evitata in locul acesteia am preferat sa
pornim la drum cu intelegerea ca BAP intruneste un spectru larg sau ierarhie de activitati ce trebuie
interpretate in functie de contextul agricol, de mediu sau socio-economic. Aceasta ierarhie insasi este
cea care formeaza un concept comun si clar al BAP in tarile DRB, precum aratat in Figura 1.
Scopul acestui indrumator
Scopul acestor linii de indrumare tehnica este de a expune in mai mult detaliu ierarhia activitatilor
BAP associate cu managementul gunoiului de grajd in Tarile tarile Bazinului Central si Inferior al
Dunarii.
Evident ca nu toate elementele "meniului" rezultat din indrumatorul tehnic vor fi relevante in toate
tarile DRB o interpretare in functie de contextul local va fi necesara. Pentru a fi eficienta, orice BAP
trebuie sa fie nu numai viabila tehnic si economic, dar si acceptata de catre comunitatea de fermieri /
comunitatea de agricultori. De exemplu circumstantele sociale si economice ale multor comunitati
rurale din Republica Moldova sunt foarte grele, comparativ cu, sa spunem, oportunitatile financiare in
crestere si capacitatea tehnica a fermierilor cu orientare de piata din Republica Ceha, ce isi conduc
acum afacerile sub egida legislativa si financiara EU, cat si a Politicii Agricole Comune (CAP).
Vizualizat din acest punct de vedere, conceptul de "buna practica agricola" propus este destul de
simplu si usor de definit, ca:
"...cel mai inalt nivel de control al poluarii practicat, pe care orice fermier il poate adopta
realistic in timp ce lucreaza in context national, regional sau local al Bazinului Fluviului
Dunarea".
BAP poate fi deci aplicata ca si un concept uniform de-a lungul intregului DRB, dar nivelul
managementului mediului inconjurator/perfomanta ce poate fi asteptata din partea fermierilor din
diferite regiuni/tari va diferi semnificativ in functie de:
a) contextul agricol, de mediu si socio-economic in care acestia isi desfasoara activitatea
b) existenta unor instrumente politice adecvate care sa incurajeze fermierii de "a avansa" spre o
treapta superioara a ierarhiei si de a adopta practici mai severe de control a poluarii
c) existenta cunostintelor necesare cat si a altor resurse tehnice pentru sprijinirea fermierilor in "a
avansa" spre o treapta superioara a ierarhiei si de a adopta practici mai severe de control a
poluarii.
Indrumator tehnic pentru managementul gunoiului de grajd in tarile apartinand bazinului central si inferior al Dunarii
Figura 1: Ierarhia bunei practici agricole pentru Tarile Bazinului Central si Inferior al Dunarii
Nivelele mai inalte ale ierarhiei vor implica actiuni mai sofisticate care:
· implica adoptarea de catre fermieri a unor actiuni semnificativ mai
severe/efective decat simpla conformitate cu legislatia si
regulamentele in vigoare
· includ intregul sistem de productie agricola si/sau ferma, si nu doar
managementul/optimizarea imputurilor
· promoveaza o reexaminare fundamentala a relatiei dintre activitatile
agricole/din cadrul fermelor si mediul inconjurator , relatie ce implica
dezvoltarea sisteme agricole/ferme ecologice, cu consideratie fata de
mediu
Nivelele intermediare ale ierarhiei sunt fondate pe intelegerea ca BAP,
tati
intr-un sens larg, implica o intelegere normala, "de bun simt" a nevoii de a
aplica o gama de principii si practici bazice managementului unei ferme de
succes.
nd abili
Aceste principii si practici bazice au o serie de caracteristici distincte:
, tehnologie
· au ca punct de plecare respectul pentru si conformitatea cu legislatia
t
c
.
ntru fermieri
ment
, e
si regulamentele in vigoare
pe
da, implica
ra
· sunt deseori cunoscute in comunitatile de fermieri, dar usor de ignorat
de
in eforturile de zi cu zi pentru a-si asigura traiul ( in special in zonele
r
i
oa
s
can
rurale mai dezavantajate economic)
manage
s
can
cre
s
u
pe
· pot fi intreprinse de catre orice fermier rational in contextul
circumstantelor sale locale
a
re de
ri" cre
· implica de obicei anumite costuri din partea fermierului, dar acestea
e
xitate
s
tu
sunt minime si nu ar trebui sa stea la baza acordarii de stimulente
e
rio
"co
financiare pentru a incuraja aplicarea lor
sup
· implica deseori imputuri de informatie si know-how decat imputuri de
Compl
·
capital sau tehnologie
·
Nivelele inferioare alre ierarhiei BAP implica:
· constientizarea in mediile de fermieri cu privire la efectele poluante
generate de anumite activitati ale lor, si
· o intelegere si dorinta din partea fermierilor de a fi in conformitate cu
toata legislatia relevanta
· nici un cost din partea fermierilor
Indrumator tehnic pentru managementul gunoiului de grajd in tarile apartinand bazinului central si inferior al Dunarii
Buna practica pentru managementul gunoiului de grajd in DRB
Ingrasamintele animale si alte deseuri ale fermelor contin nutrienti valorosi pentru plante, incluzand
doi din cei mai importanti nutrienti azot (N) si fosfor (P). Dar in timp ce acestea sunt esentiale in
cresterea culturilor, sunt deasemeni si surse potentiale de poluare.
In acest ghid, termenul de ingrasaminte animale se refera atat la gunoiul de grajd in sine, dar si la
dejectii, unde: In these guidance notes, the term animal manure refers to both solid manure and
slurry where:
· Dejectiile consista in excretii lichide sau semi-lichide produse de catre animale intr-un spatiu
inchis/constructie sau spatiu deschis ingradit. Acestea sunt deseori amestecate cu apa de ploaie si,
in unele cazuri, resturi de asternuturi de paie sau furaje
· Gunoiul de grajd rezulta din spatii inchise de crestere a animalelor, si consista in excretii solide
amestecate cu asternuturile folosite in grajduri (de exemplu paie)
Majoritatea azotului (N), fosforului (P) si potasiului (K) continut in dieta animalelor este eliminata in
balega si urina. Dejectiile si gunoiul de grajd contin cantitati substantiale din acesti nutrienti (desi nu la
fel de bogate ca si ingrasamintele minerale), ca si o serie de alti nutrienti majori precum sulf (S),
magneziu (Mg) si microelemente.
Buna practica pentru managementul gunoiului recicleaza cat de mult posibil din acesti nutrienti,
reintroducandu-i in sol unde vor fi pusi la dispozitia nevoilor culturilor din nou. Obiectivul bunului
management al ingrasamintelor animale de catre fermieri ar trebui sa faca uz maxim de acesti nutrienti
prin:
a) Colectarea si depozitarea gunoiului intr-un mod care nu permite pierderea/disiparea acestuia inainte
de a fi aplicat in teren, de exemplu evitarea pierderilor directe de gunoi in diverse ape curgatoare prin
supraplinul depozitelor, etc. si collecting and storing manure in a way that it is not lost before it can
be applied to agricultural land e.g. avoiding the direct loss of manure before to watercourses due to
overflowing manure stores etc., and
b) Managementul aplicarii gunoiului in teren asigurandu-se ca nuntrientii continuti sunt utilizati cu
eficienta maxima posibila pentru a obtine recolte de calitate buna
Principalele beneficii ale bunului management al gunoiului de grajd au in vedere:
· Imbunatatirea cantitatii de nutrienti aflate la dispozite pentru cresterea si dezvoltarea culturilor, si
reducerea nevoii de aplicare a ingrasamintelor minerale, si
· Reducerea riscului poluarii mediului si in special a apei, cauzate de contaminarea directa a
cursurilor de apa cu dejectii lichide / solide si pierderea indirecta de nutrienti (de exemplu
levigarea nitratilor) de pe terenurile agricole extinse, pe o durata de timp indelungata
Cele mai importante principii ale bunului management al gunoiului de grajd sunt:
· Asigurarea de sisteme corespunzatoare pentru colectarea si depozitarea gunoiului
· Cunoasterea / estimarea continutului de nutrienti ale ingrasamintelor aplicate
· Aplicarea uniforma a gunoiului si in doze cunoscute
· Neaplicarea de gunoi in conditiile unui risc ridicat de contaminare a cursurilor de apa
din imprejurimi
· Aplicarea de gunoi doar cand nutrientii continuti sunt utilizati de catre o anumita cultura ce ii poate
folosi
· Minimalizarea pierderilor de azot prin incorporarea gunoiului in sol cat de curand posibil dupa
aplicare
· Luarea in calcul a surselor suplimentare de nutrienti rezultate din aplicarea indelungata a
ingrasamintelor organice atunci cand se calculeaza aplicarea fertilizantilor
Indrumarile tehnice de baza pentru interpretarea si aplicarea acestor principii sunt elaborate in paginile
ce urmeaza.
Indrumator tehnic pentru managementul gunoiului de grajd in tarile apartinand bazinului central si inferior al Dunarii
Indrumari pentru colectarea si depozitarea gunoiului animal: gospodarii si
ferme mici
Multe gospodarii si ferme mici din regiunea centrala si inferioara a cursului Dunarii (DRB) cresc
numere reduse de animale, deseori pasunand pe pasuni comune in jurul satelor si adapostite in cotete
sau grajduri peste iarna. Gunoiul acumulat de la aceste animale cand sunt adapostite reprezinta un risc
de poluare la punct de origine datorata adaposturilor deteriorate, a facilitatilor de depozitare nedecvate,
a practcilior necorespunzatoare sau diversor deversari accidentale.
O serie de imbunatatiri aduse adaposturilor, combinate cu facilitati simple de manuire a reziduurilor
(incluzand punerea la punct de depozite comune pentru gunoiul gospodariilor si fermelor mici) ar
reduce substantial riscul poluarii apei, ar imbunatati calitatea mediului si conditiile de viata in multe
sate si ar dezvolta mai departe conceptul de reciclare a nutrientilor pe terenurile agricole.
Lipsa de resurse financiare este cel mai semnificativ obstacol in calea imbunatatirii depozitelor de
gunoi in gospodarii si ferme mici, dar atunci cand fondurile sunt disponibile urmatoarele indrumari ar
trebui urmate pe cat de mult posibil:
1. Pozitionarea depozitului de gunoi aproape de adaposturile animalelor si departe de orice curs de
apa sau fantana
2. Un depozit simplu cu fatada deschisa, o baza / podea de beton si un zid impermeabil de 1.2 m ar
trebui sa fie suficient pentru depozitarea gunoiului solid din cele mai multe gospodarii si ferme
mici. Podeaua de beton ar trebui sa prezinte o inclinare / panta de 1:100 inspre partea din fata.
3. Dimensiunea depozitului ar trebui aleasa in functie de a) numarul animalelor si b) perioada de
depozitare a ingrasamintelor organice atunci cand acestea nu sunt necesare sau nu pot fi aplicate.
Aceasta poate varia in functie de conditiile de peste iarna cu toate acestea un minimum de
capacitate de 1 luna stocare trebuie pus la dispozitie.
4. Un container separat de capacitate mica (aproximativ 90 litri) trebuie prevazut pentru colectarea
altor deseuri reciclabile si non-reciclabile din gospodarie. Sticla si plasticul trebuie tinute separat si
nu impreuna in depozitul de gunoi.
5. Stocarea pe verticala a gunoiului pentru a creste capacitatea de depozitare si a reduce suprafata
peste care ploua (aceasta va reduce scurgerile din depozit). In mod ideal depozitul ar trebui sa
prezinte un acoperis la o inaltime ce sa permita adaugarea sau scoaterea gunoiului cu usurinta.
6. Nepermiterea scurgerilor din adaposturi de a ajunge in orice dren, sant de scurgere, parau, rau, lac
sau fantana din apropiere. In mod ideal canale de drenare ar trebui prevazute in podeaua
adaposturilor si a depozitelor de gunoi pentru a colecta toate dejectiile lichide si urina. Toate
aceste canele trebuie conectate la un put bine izolat sau un tanc de stocare (de exemplu 250-500
litri capacitate) pentru dejectiile lichide. Aceste tancuri sau puturi trebuie prevazute cu un capac
greu, bine ajustat, si un lacat pentru a preveni orice intrare accidentala.
7. Tancurile sau puturile de scurgere trebuie golite regulat una dintre optiuni este de a scoate
lichidul cu o galeata si turnarea acestuia peste gunoiul solid din depozit, astfel ca acesta sa poata
absoarba dejectiile lichide. Pentru a fi cel mai eficient, lichidul trebuie aplicat atunci cand
depozitul de gunoi este aproape plin. O alta optiune este de a folosi o vidanja mobila, astfel incat
dejectiile colectate de la mai multe ferme si gospodarii sa poata fi aplicate direct pe terenurile
unde e necesar.
8. Nepermiterea intrarii apei de ploaie de pe acoperisuri si/sau din curte in depozitul de gunoi
9. Compostarea gunoiului de grajd solid prin intoarcerea regulata a acestuia si amestecarea cu
deseuri vegetale si deseuri rezultate dupa recoltare, precum stoloni sau tulpini de porumb
Indrumator tehnic pentru managementul gunoiului de grajd in tarile apartinand bazinului central si inferior al Dunarii
Indrumari pentru colectarea si depozitarea gunoiului animal: depozite
comune
Depozitele de gunoi comune sunt un concept relativ nou in Tarile Bazinului Central si Inferior al
Dunarii (DRB) acestea au in vedere colectarea si depozitarea gunoiului din gospodarii individuale,
din si dimprejurul comunitatii satesti. Astfel de depozite sunt o activitate cooperativa a satului
destinata de a:
· Reduce riscul poluarii de la punctele de origine mici, cu provenienta din gospodarii individuale
· Imbunatati managementul nutrientilor din gunoiul colectat si a asigura incorporarea eficienta si
efectiva in terenurile agricole
· Evita problemele asociate cu practica comuna de a abandona gunoiul din gospodarii in locuri
inadecvate de exemplu matca raurilor secate, imprejurul cladirilor dezafectate, sau in "groapa de
gunoi" a satului.
Construirea unui depozit comun de gunoi de grajd necesita insa:
· Cooperare intre gospodarii
· Suport din partea autoritatilor locale
· Surse de finantare pentru constructie
· Mijloace de manuire a gunoiului cel putin un tractor cu incarcator lama, furca intersanjabila si
cupa, ce va fi folosit pentru a manipula gunoiul la intrarea si iesirea din depozit.
Depozitele comune opereaza cel mai bine in conjunctie cu depozitele din gospodarii si ferme mici,
deja discutate in sectiunea anterioara in special acolo unde fermierii au posibilitatea de a transporta
regulat (de exemplu odata pe luna) gunoiul din depozitele lor spre depozitul comun cu caruta, tractorul
sau camionul.
Cand fondurile pentru depozitele comune exista, urmatoarele indrumari ar trebui urmate pe cat de mult
posibil:
1. Pozitionarea depozitului intr-un loc convenabil si usor accesibil. Un depozit nou de gunoi nu
trebuie pozitionat pe teren in panta, la mai putin de 20 de metri de o sursa de apa la suprafata sau
50 de metri de o fantana sau izvor folosit ca sursa de apa potabila. Depozitele nu se vor amenaja
deasemeni pe orice terenuri potential afectate de inundatii.
2. Un depozit cu fatada deschisa trebuie construit pe o podea de beton inconjurata de 2 metri inaltime
de zid impermeabil. Podeaua de beton trebuia sa aiba o inclinare de 1:100 inspre partea din fata.
Gunoiul adus din gospodarii / ferme mici trebuie descarcat pe un sort protector (sau zona betonata)
in fata depozitului sau (cand acesta e relativ gol) direct pe podeaua de beton.
3. Suprafata depozitului trebuie calculata inainte de executarea constructiei si va depinde de a)
numarul total de animale de la care se colecteaza gunoiul si b) perioada de depozitare a
ingrasamintelor organice atunci cand acestea nu sunt necesare sau nu pot fi aplicate. Aceasta va
varia in functie de conditiile iernii, dar un minimum de capacitate de depozitare de 4 luni este
recomandat (5 luni capacitate totala, incluzand 1 luna stocare in depozitele individuale ale
gospodariilor si fermelor mici). Presupunand ca gunoiul va fi stocat pe verticala pana la o inaltime
minima de 2 m si scos de 2 ori pe an, se sugereaza planificarea a 3.5 metri patrati pe fiecare unitate
de la care se colecteaza gunoiul.
4. Deseurile din gospodarii, in special sticla si plasticul, trebuie separate din gunoi inainte ca acesta
sa intre in depozit (separarea trebuie facuta in gospodarii/ferme mici)
5. Stocarea gunoiului pe verticala pentru a creste capacitatea de depozitare si a reduce suprafata peste
care ploua (aceasta va reduce scurgerile din depozit).
6. Nepermiterea scurgerilor din depozit de a intra in orice dren, sant de scurgere, parau rau, lac sau
fantana din apropiere. Canale de drenare ar trebui prevazute in podeaua depozitului pentru a
colecta orice dejectii si urina. Toate aceste canale trebuie conectate la un put bine izolat sau tanc
de stocare a dejectiilor lichide. Dimensiunile tancului vor depinde de cantitatea de precipitatii
Indrumator tehnic pentru managementul gunoiului de grajd in tarile apartinand bazinului central si inferior al Dunarii
locale si accesul la un autovehicul-vidanja pentru golirea regulata (vezi mai jos). Puturile sau
tancurile de colectare a acestor lichide trebuie prevazute cu un capac greu, bine ajustat si un
mecanism de incuiere pentru a evita orice intrare / cadere accidentala.
7. Puturile sau tancurile de colectare a dejectiilor lichide trebuie golite regulat utilizand un
autovehiicul-vidanja (daca exista la dispozitie) astfel incat lichidul colectat sa poata fi aplicat pe
terenurile agricole acolo unde e necesar.
8. Nepermiterea apei de ploaie de pe acoperis si/sau din afara depozitului de a patrunde inauntru
9. Transferul gunoiului din gospodarii / ferme mici spre depozitul comun va cauza un anumit grad de
aerisire si amestecare, promovand activitatea bacteriana si descompunerea. Gunoiul soild trebuie
compostat prin intoarcerea sa regulata si amestecarea cu deseuri vegetale si deseuri rezultate dupa
recoltare, precum stoloni sau tulpini de porumb, dar aceste activitati trebuie mentinute la un minim
pentru a reduce costurile de operare a depozitului.
10. Obiectivul urmarit este golirea depozitului pana la sfarsitul toamnei
11. Luarea unei decizii asupra cui va fi managerul depozitului si cum se vor acoperi costurile aferente
depozitarii. Siguranta depozitului nu trebuie uitata copiii in special nu trebuie incurajati sa se
joace in apropiere; ingradirea cu gard a depozitului pentru a restrictiona accesul poate fi necesara.
Decide who will manage the store and how the costs of the store will be paid.
Acolo unde finantarea pentru a construi un depozit comun cu podea si pereti impermeabili nu e
disponibila, colectarea si depozitarea gunoiului din gospodarii si ferme mici este totusi de dorit
aceasta se va realiza sub forma de gramezi mici. Urmatoarele indrumari trebuie folosite pentru acestea:
12. Acolo unde gramezile de gunoi sunt situate direct pe sol, adancimea solului trebuie sa fie de cel
putin 0,5 metri.
13. Gramezile nu trebuie locate pe teren in panta sau la mai putin de 20 de metri de un curs de apa la
suprafata, sau la mai putin de 50 de metri de un izvor sau fantana folosit ca sursa de apa potabila.
Gramezile de gunoi nu se vor amplasa in zone predispuse la inundatii.
14. Gramezile de gunoi trebuie acoperite cu folie de plastic sau orice alt strat de material impermeabil,
pentru a preveni spalarea nutrientilor de catre apa de ploaie sau cauzarea de scurgeri de suprafata.
Indrumator tehnic pentru managementul gunoiului de grajd in tarile apartinand bazinului central si inferior al Dunarii
Indrumari pentru colectarea si depozitarea gunoiului animal: unitati mari
Unitatile mari de crestere a animalelor, incluzand vaci, porci si galinacee, aflate in proprietatea
fermelor comerciale si operate de acestea pot fi o sursa serioasa de poluare a apei1. Acestea produc
cantitati mari de gunoi si dejectii de origine animala, si necesita sisteme specifice de depozitare ce
depind de natura gunoiului si dejectiilor, solide sau lichide. O cerinta fundamentala este ca
facilitatile de depozitare a gunoiului sa fie de capacitate adecvata si prezente pe teritoriul fermei
pentru managementul corect al acestuia. Acolo unde animalele sunt adapostite peste iarna sau peste
orice alt interval, capacitatea de depozitare trebuie sa fie adecvata pentru a stoca in siguranta toate
reziduurile produse de animale.
Urmatoarele indrumari ar trebui urmate pe cat de mult posibil pentru a preveni riscul poluarii
apei:
Gunoiul de grajd
1. Fermele de bovine pot produce ingrasaminte atat solide cat si lichide, in functie de tipul de
adapost. Sitemele de crestere a bovinelor ce adapostesc animalele peste iarna pe asternut de paie,
duc la obtinerea de cantitati mari de gunoi de grajd ce poate fi manipulat/stocat intr-un tip de
depozit similar in design cu cele folosite in gospodariile si fermele mici din sate, precum cele
descrise in sectiunile anterioare (podele si pereti impermeabili, colectarea lichidelor intr-un tanc).
2. Facilitatile de depozitare existente trebuie inspectate la intervale regulate. La descoperirea oricaror
defecte / fisuri, actiunile de corectie necesare trebuie luate imediat. In caz ca reparatiile nu pot fi
realizate satisfacator, facilitatile existente trebuie abandonate si noi facilitati trebuie puse la
dispozitie.
3. Localizarea oricaror depozite noi de gunoi trebuie facuta la cel putin 20 de metri distanta de orice
cursuri de apa si la cel putin 50 de metri de un izvor sau fantana folosit ca sursa de apa potabila.
Depozitele nu se vor amplasa pe terenuri predispuse la inundatii.
4. Nu este permis ca scurgerile din gunoiul de grajd sa intre in nici un dren, sant de scurgere, parau,
rau sau fantana din apropiere. Canale de drenare trebuie prevazute in podeaua depozitului pentru a
colecta orice dejectii si urina. Toate aceste canale trebuie conectate la un put bine izolat sau tanc
de stocare a dejectiilor lichide. Dimensiunile tancului vor depinde de cantitatea de precipitatii
locale si accesul la un autovehicul-vidanja pentru golirea regulata (vezi mai jos). Puturile sau
tancurile de colectare a acestor lichide trebuie prevazute cu un capac greu, bine ajustat si un
mecanism de incuiere pentru a evita orice intrare / cadere accidentala.
5. Puturile sau tancurile de colectare a dejectiilor lichide trebuie golite regulat utilizand un
autovehiicul-vidanja (daca exista la dispozitie) astfel incat lichidul colectat sa poata fi aplicat pe
terenurile agricole acolo unde e necesar.
Dejectiile lichide
6. Daca adaposturile pentru bovine folosesc suprafete largi de beton sau placi de beton, atunci se
produc dejectii lichide si un sistem specializat in manipularea acestora devine necesar. Sitemele de
crestere a porcinelor produc deasemeni cantitati mari de dejectii lichide in special acolo unde se
foloseste apa pentru a spala aceste dejectii. In aceste cazuri este deasemeni esential de a avea
tancuri adecvate sau fose specializate in colectarea de dejectii lichide pe teritoriul fermei. Cele
doua cerinte de baza ale unui sistem de colectare a dejectiilor lichide sunt:
· Un bazin adanc cu pereti de pamant poate fi excavat si izolat cu lut, polietilena groasa, sau
orice alt material impermeabil. Dejectiile se pot scurge in bazin fie gravitational, fie asistate de
o lama mecanica.
1 Aceasta nu se refera la unitatile foarte mari de crestere a animalelor ce se afla sub incidenta regulamentelor de
golire si control regulat, asa-numitele "unitati agro-industriale" (definite in functie de criterii bazate pe numarul de
animale). Practicile de management folosite pentru controlul poluarii in asemenea unitati sunt numite " cele mai
bune tehnici la dispozitie" ("best available techniques" - BAT) fata de "buna practica agricola" BAP.
Indrumator tehnic pentru managementul gunoiului de grajd in tarile apartinand bazinului central si inferior al Dunarii
· Un "tanc de suprafata" cu echipament de pompare a dejectiilor lichide inspre si dinspre depozit.
Amestecarea dejectiilor in timpul stocarii este importanta pentru prevenirea separarii in straturi
mai bogate si mai putin bogate in substanta uscata aceasta produce un continut variabil in
nutrienti si face o distribuire uniforma in timpul aplicarii foarte dificila.
Dejectiile lichide din ambele moduri de stocare trebuie aplicate folosind echipament corespunzator
in mod ideal utilaje cu vid sau o masina de imprastiat dejectii de mare capacitate (depinzand de
utilajele la indemana).
7. Facilitatile de depozitare existente trebuie inspectate la intervale regulate. La descoperirea oricaror
defecte / fisuri, actiunile de corectie necesare trebuie luate imediat. In caz ca reparatiile nu pot fi
realizate satisfacator, facilitatile existente trebuie abandonate si noi facilitati trebuie puse la
dispozitie.
8. Depozitele noi nu trebuie pozitionate pe terenuri in panta, la mai putin de 20 de metri de orice
cursuri de apa sau la mai putin de 50 de metri de un izvor sau fantana folosit ca sursa de apa
potabila.
9. O capacitate suficienta de stocare este esentiala iin aplicarea dejectiilor lichide la timp. Aceasta
depinde nu numai de numarul si tipul de animale, ci si de numarul de spalari ale suprafetei
utilizate pentru crestere, apa de ploaie ce patrunde in depozitele de dejectii si cantitatea de
materiale utilizata pentru asternutul animalelor. Dimensiunile facilitatilor de stocare trebuie sa
acopere perioada in care aplicarea ingrasamintelor organice nu se poate efectua aceasta depinde
de conditiile de clima si ar trebui sa fie in mod ideal de minim 6 luni tinand cont de faptul ca in
perioada de iarna exista perioade indelungate cand dejectiile lichide nu se pot aplica deoarece solul
e prea ud, inghetat sau acoperit de zapada. O capacitate suplimentara de stocare este de dorit cand
posibil; aceasta poate fi folosita in perioadele deosebit de lungi de adapostire a animalelor.
10. Evitarea diluarii dejectiilor lichide este recomandata cand posibil, dat fiind ca diluarea duce la
scaderea valorii nutritionale si face cantitatea de nutrienti mai greu de apreciat / planificat,
crescand in acelasi timp si cantitatea de dejectii ce urmeaza a fi stocata in timp. Infiltrarea apei de
ploaie din acoperis sau din curtea fermei in depozite trebuie evitata deasemeni. Toate acoperisurile
trebuie dotate cu burlane astfel incat apa de ploaie sa poata fi dirijata departe de suprafetele in
cauza si sa se disipeze fara a fi contaminata cu gunoi sau dejectii lichide.
Apele murdare
11. Asa numita "apa murdara" este produsa de apa de ploaie ce cade pe suprafetele murdare ale
fermei, cat si de apa folosita pentru spalarea diverselor suprafete si a echipamentului. Aceasta
poate include si urina cand aceasta este colectata separat de dejectiile solide. Cantitatea de apa
murdara poate inregistra variatii enorme de la o ferma la alta in functie de tipul de activitate,
cantitatea de precipitatii locale si suprafata betonata neacoperita la care au acces animalele.
Aceasta apa trebuie deasemeni colectata si apoi eliminata/folosita in mod corespunzator.
12. "Apa murdara" are o concentratie de nutrienti mai scazuta decat ingrasamintele animale,
prezentand deci un risc mai scazut de poluare. Aceasta poate fi aplicata pe sol mai des decat
ingrasamintele animale, dat fiind posibilitatea scazuta de aplicare a unor cantitati excesive de
nitrati. Cu toate acestea "apa murdara" trebuie colectata cu atentie; toata apa ce cade direct pe
suprafetele betonate ale fermelor trebuie interceptata de un canal betonat aflat la capatul suprafetei
murdare si apoi directionata spre tancuri subterane de stocare.
13. Tancurile trebuie sa aiba o capacitate suficienta pentru a permite colectarea apei la un nivel de
precipitatii zilnic maxim, precum si un sistem de eliminare eficient si sigur. Este recomandat ca
aceste tancuri sa aiba o capacitate de stocare de 8-12 saptamani in eventualitatea unor conditii
nefavorabile atat atmosferice, cat si cele ce afecteaza direct solul (inghet, zapada timpurie).
14. In cazul fermelor de bovine, rezervoarele de stocare a apei murdare trebuie sa stocheze deasemeni
si apa folosita la spalarea echipamentelor de muls si a grajdurilor. In mod tipic, pana la 50 de litri
/bovina/zi (aproximativ 350 litri pe saptamana) pot fi folositi pentru aceste operatii de spalare.
15. Un principiu bazic de management corespunzator al reziduurilor de pe teritoriul fermei este de a
pastra apa curata separat de apele murdare si alte reziduuri. Din aceasta cauza apa de pe
Indrumator tehnic pentru managementul gunoiului de grajd in tarile apartinand bazinului central si inferior al Dunarii
acoperisuri, cimentul curat si alte suprafete curate, trebuie dirijata spre o sursa de apa curata
urmarind astfel minimalizarea capacitatii de stocare a apelor murdare. Acoperirea gunoiului de
grajd solid cu folie impermeabila reduce deasemeni volumul de apa murdara produs.
Indrumator tehnic pentru managementul gunoiului de grajd in tarile apartinand bazinului central si inferior al Dunarii
Proceduri pentru aplicarea ingrasamintelor de origine animala pe
terenurile agricole
Ingrasamintele de origine animala sunt o valoroasa sursa potentiala de nutrienti pentru plante cand
sunt aplicate pe terenurile agricole, dar au nevoie de un management atent pentru a asigura a) folosirea
optima a acestor nutrienti de catre plante in perioada de crestere si b) un risc redus de poluare.
Cand se aplica ingrasamintele de origine animala
1. Ingrasamintele de origine animala trebuie aplicate in timpul anului cand nutrientii continuti de
acestea pot fi utilizati de culturile in crestere. Acest fapt este de relevanta deosebita pentru
ingrasamintele lichide, precum dejectiile cu o concentratie de azotat de amoniu ridicata (50-70%)
ce va fi transformat in nitrati abia dupa cateva saptamani de la aplicare, devenind deci susceptibil
de a fi levigate si a inregistra pierderi.
2. Ca o regula generala:
· Aplicarea dejectiilor sau a ingrasamintelor solide trebuie realizata cat mai devreme in sezonul
de crestere pentru a maximiza asimilarea de nutrienti de catre culturi si a minimaliza riscul
poluarii.
· Aplicarea dejectiilor lichide si a altor fertilizanti organici concentrati trebuie evitata in afara
sezonului de crestere a culturilor (tipic din Octombrie pana in Martie, depinzand de regiune).
· Cunoasterea prognozei meteo este esentiala inainte de aplicare. Ingrasamintele organice nu se
vor aplica cand se prevad ploi grele in urmatoarele 48 de ore.
3. In mod ideal ingrasamintele organice solide si dejectiile lichide trebuie aplicate si incorporate apoi
imediat in sol (prin arat, discuit sau rotocultivare) inaintea fazei de semanat sau plantat a culturilor
aceasta se poate realiza doar in cazul culturilor ce se seamana sau infiinteaza in primavara.
Aplicarea inaintea semanatului de toamna este deasemeni comuna, dar ar trebui evitata daca este
posibil deoarece conditiile climatice si de sol din toamna pot favoriza pierderi mari de nitrati, in
special pe solurile permeabile.
4. Dejectiile lichide pot fi aplicate direct culturilor in crestere luand masurile de precautie necesare
pentru a evita vatamarea plantelor si a solului. In mod normal dejectiile nu se vor aplica daca:
· Solul este la capacitatea de camp2 sau solul este atat de umed incat utilajele trase de tractor pot
duce la vatamarea acestuia
· Solul este inghetat in adancime si/sau acoperit de un strat de zapada
· Culturile se afla intr-un stadiu de crestere in care sunt sensibile
· Zilele de dupa aplicare sunt urmate de vreme foarte calduroasa sau inghet
Momentul optim de aplicare a dejectiilor pentru culturile de cereale nu este limitat numai de riscul
levigarii azotului ci si de stagiul de crestere. De exemplu cea mai eficace perioada pentru aplicarea
dejectiilor cerealelor de iarna este inainte de faza de infratire, faza cu cea mai ridicata cerinta
pentru nutrienti.
5. In cazul terenurilor inerbate eficienta azotului nu este afectata prea mult de data aplicarii deoarece
timpul de asimilare este in mod normal mai lung decat pentru culturile arabile. Pentru a evita
riscul infectiilor bacteriene dejectiile nu trebuie aplicate pe terenurile in pasunat, ci doar pe cele
destinate producerii de furaje sau fan.
6. Apele murdare pot fi imprastiate pe teren in tot timpul anului, data fiind indeplinirea conditiilor de
vreme si sol. In orice caz aplicarea apelor murdare poate fi amanata pentru perioade lungi cand
solul este saturat, acoperit cu zapada sau inghetat.
2 Capacitatea de camp se inregistreaza atunci cand solul este complet imbibat si apa suplimentara rezultata din
ploaie poate cauza in pierderi suplimentare de apa prin drenaj sau scurgeri de suprafata.
Indrumator tehnic pentru managementul gunoiului de grajd in tarile apartinand bazinului central si inferior al Dunarii
Unde se aplica ingrasamintele de origine animala
7. Nu se vor aplica ingrasaminte de origine animala sau dejectii pe:
· Terenuri umede sau imbibate cu apa
· Sol inghetat sau acoperit cu zapada
· Suprafete ce sunt predispuse inundatiilor in majoritatea iernilor
· Terenuri cu panta inspre santuri de scurgere, parauri, rauri sau lacuri3
8. Poluarea apelor de suprafata, a fantanilor si puturilor se va evita prin lasarea unei zone tampon
intre acestea si terenul pe care ingrasamintele si dejectiile se vor aplica. Zonele tampon
recomandate sunt:
· Parauri si drenuri - 10 metri
· Lacuri si rauri principale - 20 metres
· Fantani pentru uz domestic si puturi - 50 metri
· Surse de apa pentru public - 100 metri
Este esential ca aceste zone tampon recomandate sa fie sub observatie continua in cazul fantanilor
pentru uz domestic si a surselor de apa pentru public. Latimea zonelor tampon recomandate pentru
parauri/drenuri si lacuri/rauri va depinde in fiecare caz in parte de tipul de sol, panta si acoperirea
cu vegetatie.
9. In zonele in care stratul de sol este subtire si/sau unde stratul de roca de dedesubt prezinta fisuri
sau este de natura carstica, exista riscul poluarii apelor freatice. In aceste situatii se va acorda o
grija deosebita atunci cand se aplica ingrasaminte animale sau apa murdara. Daca riscul poluarii
este foarte ridicat, chiar in conditii bune dealtfel de aplicare a ingrasamintelor organice, acestea nu
se vor aplica.
Cum se aplica ingrasamintele naturale
10. Pentru a obtine cele mai bune rezultate din aplicarea gunoiului de grajd si a dejectiilor este
necesara utilizarea masinilor agricole specializate de imprastiat gunoiul ce vor asigura o rata de
aplicare precisa si o dispersie egala. Aceste masini agricole trebuie mentinute in buna ordine de
functionare astfel incat dozele de aplicare sunt usor de obtinut si suprapunerea dozelor se poate
evita.
11. Aplicarea ratelor de ingrasaminte organice trebuie sa reflecte atat cerintele de nutrienti ale culturii
cat si statutul nutritiv al solului. In nici un caz cantitatea de azot totala a ingrasamintelor aplicate
pe o arie definita intr-o perioada de 12 luni nu trebuie sa fie in exces de 250 kg/ha (de exempluu
aproximativ 36 de tone pe hectar de gunoi proaspat de porcine).
12. Nu trebuie incercata satisfacerea tuturor cerintelor nutritive ale plantelor cu masuri organice
unele suplimentari cu anumiti fertilizanti pot fi necesare si/sau de dorit pentru a evita aplicarile
foarte mari de ingrasaminte organice.
13. Pentru a beneficia la maxim de valoarea nutritiva a ingrasamintelor organice este de dorit
obtinerea unei analize de nutrienti ai solului si ingrasamintelor astfel incat managementul acestora
poate fi modificat in sensul maximizarii beneficiilor si a minimalizarii riscurilor pentru mediul
inconjurator. Alternativ, daca o asemenea analiza nu este posibila, va rugam faceti referinta la
tabelele de continut in nutrienti ale diversor ingrasaminte precum publicate de agentiile de
indrumare nationale.
14. Acolo unde dejectiile de porcine sau de pasare sunt folosite pentru a atinge ratele de azot maxime,
exista riscul ca, unitar, continutul in fosfor (P) al acestor substante va duce la acumularea unui
exces de P in sol, avand ca rezultat poluarea apei datorata levigarii fosforului. Aplicarea acestui tip
3 Riscul de scurgeri de suprafata creste odata cu gradientul pantei, dar aceste pante sunt deseori complexe si
unghiurile critice greu de definit
Indrumator tehnic pentru managementul gunoiului de grajd in tarile apartinand bazinului central si inferior al Dunarii
de ingrasaminte nu trebuie facuta pe solurile cu un continut deja ridicat de P. Gunoiul de bovine,
caprine si ovine produs in cadrul fermei poate fi aplicat insa in aceste circumstante.
15. Continutul in nutrienti ai "apelor murdare" este in mod normal scazut. In aceste cazuri ratele de
aplicare vor fi determinate prin "incarcaturile hidraulice", si anume prin abilitatea solului de a
absorbi cantitatea de lichid aplicata decat continutul in nutrienti ai apelor murdare.
16. O metoda folositoare in special in cadrul unitatilor mari de crestere a animalelor si pentru
dispersarea gunoiului din depozitele de ingrasaminte comunale este de a pregati si urma un plan
simplu de Management al Ingrasamintelor ce tine seama de continutul in nutrienti (N, P si K) ai
ingrasamintelor colectate impreuna cu statutul in nutrienti ai solului, folosinta culturii si cerintele
de nutrienti necesare pentru a identifica unde si cand vor fi aplicate ingrasamintele organice.
Planul trebuie sa includa de asemeni o harta a terenului agricol la dispozitie, ce defineste zonele
potrivite pentru aplicarea ingrasamintelor, si cat de potrivite sunt acestea in functie de perioada
anului. Un proces simplu, constand in sase stagii, este recomandat:
Stagiul 1: Calcularea cantitatii de ingrasaminte si dejectii ce va fi produsa (sau colectata) intr-un
an si valoarea nutritiva a acesteia
Stagiul 2: calcularea suprafetelor minime necesare pentru a impreastia gunoiul de grajd si
dejectiile
Stagiul 3: Intocmirea unei harti a zonelor/suprafetelor potentiale de imprastiere a gunoiului si
dejectiilor
Stagiul 4: Identificarea zonelor/suprafetelor pe care se va imprastia gunoiul si dejectiile pe
percursul anului
Stagiul 5: Planificarea a cum si unde va avea loc imprastierea acestor ingrasaminte
17. Este importanta constientizarea faptului ca aplicarea pe termen lung a gunoiului de grajd si
dejectiilor creste continutul total de azot din sol si deci creste in timp cantitatea de azot ce este la
dispozitia plantelor. Ca urmare cantitatile de ingrasaminte organice folosite pentru a obtine recolte
optime scad in timp si ricul supra-fertilizarii cauzate de levigarea de nitrati creste.
Document Outline