Document al
BNCII MONDIALE


Raport nr. 23169-RO



DOCUMENT DE EVALUARE

A PROIECTULUI PROPUS

DE ACORDARE A UNUI FOND DE FINANARE GEF

DE 4.0 MILIOANE SDR (5,15 MILIOANE USD)

GUVERNULUI ROMÂNIEI

PENTRU


PROIECTUL ,,CONTROLUL POLURII AGRICOLE"


Octombrie 25, 2001

























Unitatea de Dezvoltare Ecologic i Social Viabil
Regiunea Europei i a Asiei Centrale






ECHIVALENTELE MONETARE
(Rata de schimb valabil în august 2001)

Unitatea monetar = Lei
USD1 = 27.499,50 Lei


ANUL FISCAL
1 Ianuarie -- 31 Decembrie

ABREVIERI I ACRONIME

ADD Diaree Acut (DA)
MOPA Ministerul Administraiei Publice (MAP)
ANCA Agenia Naional de Consultan
MWEP Ministerul Apelor i Proteciei Mediului
Agricol
(MAPM)
APCP Proiectul ,,Controlul Poluarii în
NEAP Planul Naional de Aciune Ecologic
Agricultura" (PCPA)
(PNEA)
ARET Proiectul Bncii Mondiale de
NGO Organizaii Neguvernamentale (ONG)
Cercetare, Dezvoltare i Instruire în
OCGC Oficiul Judeean de Cadastru
Agricultur
OJCAC Oficiul Judeean de Consultan pentru
ASSP Proiectul de Servicii pentru
Agricultur, (OJSPA)
Sprijinirea Agriculturii (PSSA)
PCC Comitetul Coordonator al Proiectului
BSEP Programul de Mediu pentru Marea
(CCP)
Neagr (PEMN)
PHD Direcia de Sntate Public (DSP)
BSRDSP Parteneriatul Strategic Dunre ­
PIU Unitatea de Implementare a Proiectului
Marea Neagr (PSDMN)
(UIP)
BSSAP Planul Strategic de Aciune pentru
PMR Rapoarte de Monitorizare a Proiectului
Marea Neagr (PSAMN)
(RMP)
CAS Strategia Bncii Mondiale de
PMU Unitatea de Management al Proiectuluui
Sprijinire a rilor
(UMP)
CGS Sistemul de Finanare pentru
PPU Unitatea de Pregtire a Proiectului (UPP)
încurajarea Concurenei (SFC)
PSC Comitetul Director al Proiectului (CDP)
DGA Direcia General pentru Agricultur
RAS Standardele Româneti de Contabilitate
DGAIA Direcia General pentru Agricultur,
RCB Banca Comercial Român (BCR)
Clrai
ROL Leul Românesc
ECA Asia i Europa Central (AEC)
SA Cont Special (CS)
EMP Planul de Management Ecologic
SAPARD Programul Special de Acces la
(PME)
Dezvoltarea Agricol i a Zonelor Rurale
EPI Inspectoratul de Protecie a Mediului
UNDP Planul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare
(IPM)
USAID Agenia Statelor Unite pentru Dezvoltare In
FMS Sistemul de Management Financiar

(SMF)

EU Uniunea European (UE)

FAO Organizaia pentru Alimentaie i

Agricultur
GEF Organizaia Internaional pentru
Mediu (GEF)
GOR Guvernul României
ICCPT Institutul de Cercetare pentru Cereale
i Plante Tehnice
ICPDR Comisia Internaional de Protecie a

2
Fluviului Dunrea
ISA Standardul Internaional de Audit
LACI Iniiativa de Schimbare a
Administraiei Împrumuturilor
M&E Monitorizare i Evaluare
MAFF Ministerul Agriculturii, Alimentaiei
i Pdurilor (MAAP)






Vicepreedinte: Johannes Linn
Director responsabil cu activitile pe ar: Andrew N. Vorkink
Director de sector: Kevin M. Cleaver
ef de echip: Jitendra Srivastava

ROMÂNIA
PROIECTUL CONTROLUL POLUARII IN AGRICULTURA


SUMAR












A. Obiectivul Dezvoltrii
Proiectului


1. Obiectivul de dezvoltare a proiectului
2. Indicatorii-cheie ai performanei proiectului

B. Contextul Strategic

1. Strategia de asisten (CAS) acordat rilor referitoare la domeniul în discuie
2. Principalele probleme din domeniu i strategia guvernamental
3. Problemele din domeniu vor fi abordate în proiect i opiunile
strategice realizate

C. Descrierea proiectului pe scurt

1. Componenetele proiectului
2. Reforme cheie în politic i instituii, sustinute de acest proiect
3. Beneficiile i sectorul de populaie vizat
4. Aranjamentele instituionale i de implementare

D. Justificarea proiectului

1. Alternativele proiectului luate în consideraie i motivele respingerii acestora
2. Proiectele majore similare finanate de Banca Mondial i de ctre alte agenii pentru dezvoltare
3. Experiena acumulat care se reflect în organizarea proiectului
4. Indicatorii de implicare i proprietate ai creditorului
5. Valoarea adugat a sprijinului oferit de Banca Mondial în cadrul acestui proiect

E. Analiza pe scurt a proiectului

1. Analiza economic
2. Analiza financiar

3
3. Analiza tehnic
4. Analiza instituional
5. Analiza ecologic
6. Analiza social
7. Politici de securitate

F. Viabilitatea i riscurile proiectului

1. Viabilitatea
2. Riscuri critice
3. Posibile aspecte controversate

G. Condiiile Principale de Acordare a Finanrii
1. Condiia de eficien
2. Alte condiii

H. Disponibilitatea pentru implementare

I. Conformarea la politica Bncii Mondiale






Anexe

Anexa 1: Descrierea pe scurt a proiectului
Anexa 2: Descrierea detaliat a proiectului
Anexa 3: Costurile estimative ale proiectului
Anexa 4: Analiza costurilor incrementale
Anexa 5: Analiz financiar pe scurt pentru prile implicate în proiect care obin profit, sau analiz
financiar pe scurt
Anexa 6: Aranjamente de achiziie i plat
Anexa 7: Programul de desfurare a proiectului
Anexa 8: Documentele incluse în dosarul proiectului
Anexa 9: Declaraie de împrumuturi i credite
Anexa 10: Prezentarea pe scurt a rii
Anexa 11:Foaie de date ecologice; Evaluare ecologic; Plan de diminuare a efectelor nocive asupra mediului
Anexa 12: Comentariile supervizorului STAP



HRI


4
ROMANIA
PROIECTUL CONTROLUL POLUARII IN AGRICULTURA

DOCUMENT DE EVALUARE A PROIECTULUI

Regiunea Europa si Asia Centrala
ECSSD


Data: Octombrie 25, 2001
Sef de echipa: Jitendra P. Srivastava

Director de tara: Andrew N. Vorkink
Director de sector: Kevin M. Cleaver
Identificator Proiect: P066065
Sector: VY ­ Altul de Mediu

Subiect: Mediu
Zona de interes: I ­ Ape internationale
Interventie orientata catre saracie: N


Date de finantare a proiectului
[ ] Imprumut [ ] Credit [X] Grant [ ] Garantie [ ] Altele:

Pentru credite, împrumuturi, altele:
Finantare totala a Bancii (mil. US$): 5.15
Plan de finantare (USDm): Sursa
Local
Strain
Total
CREDITOR 4.13
0.52
4.65
GLOBAL ENVIROMENT - ASSOCIATED IBRD FUND
1.00
0.00
1.00
GLOBAL ENVIRONMENT FACILITY
3.48
2.19
5.15
Total: 8.61
2.19
10.80
Imprumutat/Primitor: GUVERNUL ROMANIEI
Agentie responsabila: MINISTERUL APELOR SI PROTECTIEI MEDIULUI
Adresa: B-dul Libertatii, 12, Sector 5, Bucuresti, Romania
Persoana de contact: Dl. Petru Lificiu, Secretar de Stat
Tel: 40-1 410-0219 Fax: 40-1-410-0219 Email:
Decontari estimate (Banca /mil. USD):
FY
2002 2003 2004 2005 2006 2007


Annual

0.50 1.25 1.20 1.00
0.70 0.50


Cumulative
0.50 1.75 2.95 3.95
4.65 5.15


Perioada de implementare a Proiectului: 5 ani

OCS PAD Din: Rev Martie, 2000
















5
A. OBIECTIVUL DEZVOLTRII PROIECTULUI

1. Obiectivul dezvoltrii proiectului (vezi Anexa 1)

Obiectivul general al dezvoltrii proiectului este acela de a extinde folosirea practicilor agricole ecologice in
aria cuprinsa in proiect i, pe aceast cale, de a reduce deversarea îngrmintelor provenind din agricultura
româneasc în Dunre i Marea Neagr. Pentru sprijinirea acestui obiectiv, proiectul va asista Guvernul
României în vederea: (i) promovrii adoptrii unor practici agricole ecologice, de ctre asociaiile de
fermieri, fermele de familie i fermierii individuali din judeul Clrai ; (ii) promovrii unui management i
a unei exploatri a terenului, viabile din punct de vedere ecologic în zona asanat Boianu-Sticleanu, i a
reconversiei în parametri ecologici a arealului asanat învecinat Clrai-Răul, în scopul transformriii
acestuia într-un filtru care s reduc deversarea de îngrminte în Dunre; (iii) consolidrii unei politici i a
unei capaciti de reglementare la nivel naional; i (iv) susinerii unei politici de contientizare a publicului
i a promovrii mecanismelor de implementare a proiectului i în alte zone. Proiectul, conceput ca o
demonstraie în judeul Clrai, în partea de sud a României, de-a lungul cursului inferior al Dunrii, poate
servi drept exemplu pentru introducerea unor practici similare în alte zone ale României, precum i în alte
ri riverane Mrii Negre.

Indicatorii de impact, rezultat i performan ai proiectului au fost dezvoltai astfel încât s ofere un punct de
plecare, precum i inte pentru monitorizarea i evaluarea proiectului (vezi Anexa 1). Succesul impactului
general al proiectului va fi evaluat pe baza adoptrii unor practici vizând reducerea deversrii de
ingrminte chimice, i anume : (i) procentajul gospodriilor cu animale din aria cuprins în proiect care
adopt faciliti îmbuntite de utilizare a îngrmintelor naturale -- destinate s creasc de la punctul de
pornire zero la 45% pân în 2006, i 65% pân în 2010; (ii) procentajul zonelor de cultur vizate de sistemele
de management al ingrmintelor chimice incluzând rotaia culturilor, managementul îngrmintelor
chimice destinate culturilor agricole însoite de testarea solului i folosirea de îngrminte organice --
destinate s ating 30% pân în 2006, i 65% pân în 2010; (iii) procentajul de zone cultivate care utilizeaz
practici ecologice -- având ca int 65% pân în 2010; i (iv) tendine ale indicatorilor de calitate a apei în
zonele desemnate -- reducerea cu 10% pân în 2006 a concentraiei de azot i fosfat deversai în Dunre.

Obiectivele Globale vizând mediul: Obiectivul global vizând mediul este reducerea pe termen lung a
deversrii de îngrminte chimice (azot i fosfor) i ali poluani agricoli în Dunre i Marea Neagr prin
practicarea unui management integrat al exploatrii apei i a pmântului în regiunea Clrai, i utilizarea
viabil din punct de vedere ecologic a resurselor naturale în dou zone agricole de teren asanat. Proiectul este
primul de acest fel sub egida Parteneriatului Strategic Marea Neagr / Dunre - Fondul de Investiii pentru
Reducerea Îngrmintelor Chimice prin care rile riverane devin eligibile pentru acordarea de fonduri de
ctre Organizaia Internaional a Mediului (Global Environment Facility, GEF) pentru proiecte care s
controleze sau s reduc deversarea de îngrminte chimice în Marea Neagr. Proiectul propus este unul
dintre primele eforturi ale Bncii pentru introducerea unor preocupri vizând mediul în agricultur i se
ateapt s serveasc drept model pentru operaiuini similare care s fie implementate în alte ri cu ieire la
mare sub egida Programului de Parteneriat Strategic.

Activitile incluse în proiect sunt direct legate de ,,Planul Strategic de Aciune pentru Protecia i
Reabilitarea Mrii Negre" (PSAMN), formulat cu asistena GEF. PSAMN a identificat deversrile de
îngrminte chimice provenind din agricultur ca fiind cea mai serioas problem care amenin Marea
Neagr. Îmbuntind managementul îngrmintelor naturale i practicile agricole, precum i managementul
celor dou zone agricole prioritare, care au fost iniial terenuri inundate, proiectul ar completa, de asemenea,
Programul de Reducere a Polurii Fluviului Dunrea, i ar asista Guvernul în vederea respectrii obligaiilor
sale internaionale prevazute în Convenia de la Bucureti. În plus, activitile incluse în proiect ar ajuta
Guvernul român s ii onoreze angajamentele prevzute în Declaraia Minitrilor de la Odessa asupra
Proteciei Mrii Negre i în Convenia Proteciei Fluviului Dunrea, precum i s canalizeze eforturile
României în direcia intrrii în UE îndeplinind directivele UE: 91/676/CEE ­ directiv privind protecia apei
impotriva polurii cu îngrminte chimice provenind din agricultur; i 96/61/CEE ­ directiv privind
prevenirea i redecerea complet a polurii. De asemenea, prin activitile propuse de proiect referitoare la

6
împdurire, reciclarea îngrmintelor naturale i a deeurilor agricole, i explotarea ecologic a terenului în
zona cuprins în proiect, va rezulta un beneficiu global suplimentar de reducere a concentraiei de carbon.

2. Indicatori­cheie de performan: (vezi Anexa 1)

Indicatorii de impact, rezultat i performan ale proiectului au fost dezvoltai astfel încât s ofere un punct
de plecare, precum i inte pentru monitorizarea i evaluarea proiectului. Impactul general al proiectului va fi
evaluat pe baza adoptrii unor practici vizând reducerea deversrii de ingrminte chimice, i anume:
procentul de gospodrii care adopt faciliti îmbuntite de utilizare a îngrmintelor naturale, precum i
zona în care sunt folosite practici ecologice (destinat s ating 65% pân în 2010); precum i tendine ale
indicatorilor de calitate a apei în zonele desemnate.

B. Contextul Strategic

1. Sprijinirea prin Proiect a unor obiective comune CAS (Strategia de Asisten a rilor): (vezi
Anexa 1)
Nr. Document: 22180-RO

Data ultimei întruniri CAS: 19 Iunie 2001

Strategia CAS pentru România este în concordan cu agenda de dezvoltare a rii: reducerea srciei i
intrarea în UE. Banca Mondial a identificat cinci prioriti în cadrul CAS: promovarea dezvoltrii
economice, constituirea de instituii în vederea consolidrii statului de drept, un numr sporit de oportuniti,
consolidarea unor strategii de securitate i protecia i managementul viabil al resurselor naturale i al
mediului. Acest proiect finanat de GEF se adreseaz în mod direct unei probleme majore a dezvoltrii, i
anume protecia i ameliorarea calitii mediului, asistând ara în vederea intrrii în UE i a constituirii de
instituii specializate. Proiectul va ajuta la dezvoltarea unui cadru legal in conformitate cu Directiva UE
referitoare la Azotai, precum i un Cod al Practicilor Agricole Adecvate care va ajuta atât la intrarea în UE ,
cât i la îmbuntirea produciei agricole care, la rândul su, va ajuta la creterea susinut a exporturilor i a
masei valutare de pe pia. Cutând angajarea i implicarea investitorilor locali i naionali majori în
pregtirea i implementarea proiectului, activitile incluse în proiect vor consolida, la nivel local i naional,
capacitatea de a îndeplini obiectivul practicrii unei agriculturi ecologice i de a ajuta România s îi onoreze
angajamentele internaionale de a reduce deversrile de îngrminte în Marea Neagr. Proiectul propus este
de asemenea în concordan cu iniativele lansate în sprijinul sectorului agricol, acesta fiind considerat o
prioritate prin prisma faptului ca oferea bune perspective pentru dezvoltare i reducere a srciei.

1a. Strategia Global Operaional/Obiectivul Programului vizat de ctre Proiect:

Proiectul va implementa aciuni prioritare identificate în Parteneriatul Strategic Marea Neagr/Dunre -
Fondul de Investiii Pentru Reducerea Îngrmintelor Chimice, Planul Strategic de Aciune pentru Marea
Neagr, Planul Strategic de Aciune pentru Fluviul Dunrea i Programul de Reducere a Polurii în Bazinul
Dunrii sprijinte de GEF. Obiectivul Proiectului de a reduce poluarea agricol cu îngrminte chimice din
surse dificil de localizat este în conformitate cu Programul Operational GEF Nr. 8, Programul Operaional
axat pe Cursurile de Ap, care se concentreaz ,,în principal asupra cursurilor de ap aflate în pericol major
i asupra celor mai importante ameninri externe dirijate împotriva ecosistemelor acestora". In cadrul
Programului se acord prioritate proiectelor care sunt destinate ,,schimbrii politicilor regionale i
activitilor responsabile pentru cele mai serioase cauze de baz sau care sunt necesare pentru rezolvarea
problemelor ecologice de prim rang care depesc graniele zonelor în cauz". Abordarea promovat în acest
Proiect, aceea de a combina practici agricole sntoase cu exploatarea ecologic a resurselor naturale din cele
dou zone asanate, identificat ca fcând parte din Programul de Reducere a Polurii Dunrii, este în
conformitate cu Programul Operaional GEF Nr. 9, Programul Operaional Integrat de Exploatare a
Terenului i a Apelor în Zonele de Interes Multiplu, care sprijin ,,abordri mai cuprinztoare ale refacerii i
proteciei apelor internaionale", iar proiectul propus este în concordan cu acestea.

Proiectul va reprezenta o bun ocazie pentru GEF s impulsioneze aciunile destinate integrrii cu succes a
unor practici îmbuntite de management al resurselor de pmânt i ap. Sprijinul acordat de GEF va reduce
costurile i obstacolele pe care le întâmpin fermierii în cursul adoptrii unor practici agricole îmbuntite i

7
viabile. Va ajuta la dezvoltarea unor mecanisme capabile s treac de la activiti cu caracter demonstrativ la
proiecte operaionale care reduc poluarea Mrii Negre i a Dunrii cu îngrminte din surse greu de
localizat. Proiectul este o extensie a Proiectului de Protecie a Mediului Rural din Polonia i a Proiectului de
Cercetare, Dezvoltare i Pregtire în Agricultur (ARET) din Georgia care încearc s reduc deversrile de
îngrminte din sectorul agricol în reelele hidrografice.

2. Principalele probleme din acest sector i strategia guvernamental:

Principalele probleme din sector: De-a lungul ultimelor decenii, ecosistemul Mrii Negre a fost sever
afectat, în special datorit eroziunii coastei, eutroficrii , deversrii apelor menajere impropriu tratate i a
îngrmintelor provenind din agricultur, asanrii zonelor mltinoase, introducerii unor specii exotice i
managementului inadecvat al resurselor, toate acestea ducând la un declin al diversitii biologice, pierderea
habitatului natural i la schimbri ecologice pe termen lung. Studiile Programului pentru Mediu referitor la
Marea Neagr (BSEP) au dezvluit c 58% din totalul deversrilor de azot i 66% din totalul deversrilor de
fosfor în Marea neagr provin din bazinul Dunrii. Mai mult de jumtate din cantitatea de îngrminte
chimice din Dunre provine din agricultur, aproximativ un sfert din gospodriile particulare i circa 10-13%
din industrie.

România este cea mai mare sur de poluare cu îngrminte chimice al Mrii Negre de vreme ce întreaga
reea hidrografic se vars în Marea Neagr. Aproximativ 44% din totalul cantitii de azot i 58% din totalul
cantitii de fosfor deversate de România în Marea Neagr provin din agricultur i creterea animalelor.
Privatizarea fermelor de stat a dus la folosirea terenurilor acestora pentru creterea animalelor i aceasta a
condus la apariia unor probleme de poluare cu îngrminte a apei potabile. Poluarea pânzei de ap freatic
cu azot (NO3) i cu organisme microbiene provenite din agricultur are implicaii majore din punctul de
vedere al rezervei de ap potabil a aezrilor rurale din România. In 1997, de exemplu, în zona propus
pentru proiect (judeul Clrai), un numr mare de nou-nscui au fost internai, fiind diagnosticai ca
suferind de intoxicare acut cu azot. O analiz a mostrelor prelevate din 45 de fântâni publice i
microcentrale din Clrai a dezvluit c peste 76% din mostre depeau standardele bacteriologice i 79%
depeau nivelurile acceptabile ale concentraiei de substane chimice.
Strategia guvernamental. Reducerea deversrilor de îngrminte chimice (azot i fosfor), in Dunare si
Marea Neagra, provenind din agricultur este o parte integrant a strategiei ecologice a României precum i a
Planurilor Strategice de Aciune în Bazinul Mrii Negre i al Dunrii. Prin Convenia de la Bucureti, prin
Declaraia Ministerial de la Odessa asupra Proteciei Mrii Negre i Convenia de Protecie a Dunrii,
Guvernul României i-a asumat de asemenea o serie de obligaii internaionale vizând reducerea deversrii
de îngrminte chimice în Marea Neagr i face progrese semnificative în sensul respectrii Directivelor
UE. Dezvoltarea serviciilor de asisten pentru agricultur i a managementului resurselor naturale în cadrul
fermelor individuale st la baza strategiei guvernamentale globale pentru agricultur, care este destinat
crerii unui mediu propice pentru completa realizare a potenialului din acest sector. In acest sens Minitrii
Agriculturii i Mediului au iniiat legturi strânse între Proiectul Serviciilor de Asisten pentru Agricultur
(ASSP) i Proiectul pentru Controlul Polurii din Agricultur (APCP) propus. ASSP are drept scop
sprijinirea activitilor prioritare de extindere i de cecetare aplicat care vor transfera rapid tehnologia
existent fermierilor i celor care prelucreaz produsele agricole. In judeul Clrai vor fi executate o serie
de activiti în cadrul ASSP, iar APCP va finana costurile incrementale ale implementrii unor activiti
ASSP relevante care completeaz obiectivele APCP. Astfel, proiectul propus va permite Guvernului
României s direcioneze preocuprile ecologice i de sntate public spre sectorul agricol, iar sinergia unei
astfel de abordri va conduce la obinerea unor beneficii globale, regionale i locale mai mare spre deosebire
de alte proiecte, independente i cu impact redus, în agricultur i protecia mediului.

3. Probleme sectoriale vizate de proiect i opiuni strategice:

Proiectul intenioneaz s extind i s aprofundeze reformele propuse aflate în desfurare în acest sector,
vizând urmtoarele probleme-cheie:

· integrarea deplin a preocuprilor de protecie a mediului în practicile agricole pentru a le face mai
viabile, inclusiv stocarea, managementul i aplicarea îngrmintelor naturale, folosirea ecologic a

8
resurselor naturale într-o zon inundabil, crearea unor zone-tampon, lucrri de pstrare a calitii
solului, cu scopul de a reduce pe termen lung deversarea îngrmintelor chimice în solul României i în
apele de suprafa, precum i în Dunre i Marea Neagr;

· promovarea unor politici i a unor reforme adecvate pentru crearea unui mediu propice punerii în
practic a obiectivelor proiectului;

· dezvoltarea capacitii micilor i marilor fermieri de a folosi practici agricole ecologice i un
management al resurselor, adecvat;

· consolidarea capacitii naionale de a acorda ajutor Guvernului în îndeplinirea obligaiilor sale
internaionale contractate în cadrul Conveniei de la Bucureti, Declaraiei Ministeriale de la Odessa
pentru Protecia Mrii Negre i a Conveniei pentru Protecia Dunrii; i

· canalizarea eforturilor în sensul conformrii la Directivele UE, ca parte a procesului de integrare în UE.

Opiuni strategice

Opiunile strategice fcute înainte de iniierea pregtirii proiectului pot fi rezumate dup cum urmeaz:

(i)
In primul rând, s-a decis dac interveniile din cadrul proiectului erau justificate în acel moment. In
acest sens, privatizarea/reforma agrar avusese drept rezultat alocarea pmântului arabil unor
proprietari particulari cu o experien redus în agricultur. Fr a oferi micilor sau marilor fermieri
accesul la practici i tehnologii agricole viabile, era foarte improbabil ca msurile de reform s dea
rezultatele dorite. Era de asemenea improbabil c instituiile existente vor reui s ofere astfel de
informaii în mod eficient i necostisitor, dat fiind c nu erau concepute s vin în întâmpinarea
nevoilor pe care le avea sectorul în evoluie. Din moment ce ASSP a fost conceput s se adreseze
acestor probleme, s-a apreciat ca fiind oportun implementarea APCP în acest moment. APCP este
destinat s completeze ASSP în a se asigura c tehnologiile aflate în uz sunt neduntoare mediului
i în concordan cu angajamentele intrernaionale ale României de a reduce poluarea agricol a
Mrii Negre.

(ii)
In al doilea rând, s-a decis dac s se iniieze activiti în cadrul unor proiecte la scar naional sau
s se focalizeze activitile pe o anumit zon în care proiectul s serveasc drept demonstraie ce
poate fi reluat în alte zone similare.

(iii)
In al treilea rând, s-a decis dac s se lucreze cu Ministerul Apelor i Proteciei Mediului sau cu
Ministerul Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor în pregtirea i încredinarea responsabilitilor de
implementare a proiectului.

Referitor la punctele (ii) i (iii), având în vedere lipsa de experien în promovarea în România a
practicilor agricole ecologice, o acut lips instituional în ar, s-a decis s se canalizeze eforturile
asupra unei zone compacte din România. Pe msur ce capacitatea local i naional ar crete,
activitile prevzute în proiect ar putea fi atunci preluate în alte zone similare ale rii. S-a czut de
acord asupra faptului c, dat fiind natura activitilor proiectului, implicarea MAPM i a MAAP în
pregtirea proiectului ar fi de un real folos. Cu toate acestea, în vederea înlesnirii operaiunilor,
responsabilitatea global a acestui proiect s-a acordat MAPM

(iv)
In al patrulea rând, s-a luat în calcul dac s se stabileasc sediul Unitii de Mangement al
Proiectului (UMP) la locul desfurrii proiectului (judeul Clrai) sau în MAPM sau MAAP în
Bucureti. Pentru a se asigura o colaborare strâns cu ASSP, au avut loc discuii aprinse pe marginea
combinrii Unitilor de Management ale ambelor proiecte în MAAP (având în vedere faptul c
Unitatea de Management al ASSP avea sediul în Bucureti). Totui, pentru a se descentraliza puterea
de implementare la nivel local, a se cosolida capacitatea i proprietatea locale i pentru a se putea

9
urmri i evalua în mod eficient impactul activitilor din proiect era necesar ca autoritatea
responsabil cu implementarea proiectului s se afle la locul de desfurare a proiectului, aproape de
populaia vizat. Astfel, UMP îi va stabili sediul în Clrai. Cu toate acestea, s-au fcut
aranjamente de colaborare strâns între Unitile de Management ale ASSP i APCP.


C. REZUMATUL DESCRIERII PROIECTULUI

1. Componentele proiectului (vezi Anexa 2 pentru o descriere detaliat i Anexa 3 pentru analiza detaliat
a costurilor):

Proiectul va sprijini activiti desfurate atât la nivel judeean, cât i la nivel naional. La nivel judeean,
proiectul se va concentra asupra judeului Clrai, una dintre cele mai srace zone agricole ale României,
caracterizate prin exploatarea intensiv a pmântului, prezena nesemnificativ a cursurilor de ap, absena
unui sistem de canalizare, existena fântânilor cu ap contaminat (atât nivelurile de azot, cât i cele
bacteriologice din ap se situeaz peste concentraia maxim admis), precum i prin practici precare de
management al creterii animalelor. In mod tradiional, animalele sunt inute pe lâng cas, fr asigurarea
unui sistem organizat de colectare i depozitare a îngrmintelor naturale. Lipsa unor practici eficiente de
management al îngrmintelor naturale este semnificativ dac lum în calcul suprafaa României, poluarea
pânzei de ap freatic i deversarea îngrmintelor în Dunre i Marea Neagr.

Cele 48 de comune ale judeului Clrai, situat în partea de sud-est a României, au aproximativ 410.000 ha
de teren arabil i o populaie total de 332.000 în 94.000 de gospodrii. Toat aceast zon va beneficia în
urma sprijinului acordat de APCP în scopul adaptrii tehnologiei i interveniilor de extindere pentru
practicile agricole ecologice, sub egida Programului ASSP de Ajutor Financiar pentru Incurajarea
Concurenei, i va ajuta la obinerea de fonduri adiionale de la ASSP pentru judeul Clrai. In partea
sudic a judeului, proiectul va sprijini activitile de monitorizare i reducere a folosirii îngrmintelor în
apte comune: Alexandru Odobescu, Ciocneti, Cuza Vod, Grditea, Independena, Vâlcelele i Vlad
epe, cuprinzând 21 de sate, precum i în zonele asanate Boianu-Sticleanu i Râul Clrai de-a lungul
cursului inferior al Dunrii. Zona selectat pentru intervenii directe în cadrul proiectului cuprinde
aproximativ 90.000 ha, din care 70.000 ha teren arabil. In vreme ce suprafaa medie de teren deinut de o
familie este de circa 2,6 ha, o mare parte a pmântului este grupat în ferme familiale mai mari, sau
închiriat unor asociaii agricole pentru cultivare. Pricipalele culturi produse în zone includ porumbul, grâul,
orzul, floare-soarelui i legumele. Bovinele, porcinele, ovinele, caprinele, cabalinele i psrile de curte sunt
des întâlnite în jude. In Fia de lucru nr.1 a proiectului sunt prezentate efectivele de animale care se cresc în
gospodriile judeului grupate pe tipuri, numr i zone intens cultivate. (detalii în Fia de lucru 1). Cele mai
multe ferme dein efective i culturi mixte.

Zona Boianu-Sticleanu (aprox. 23.000 ha) cuprinde o fost suprafa inundat, asanat i transformat în
teren agricol la sfâritul anilor '60 i are acum în componen vaste zone de teren cultivat, arii restrânse de
pduri de lunc, poriuni de teren degradat i cursul de ap Iezer Clrai. Iezer Clrai, cu o suprafa de
3.200 ha, va fi în curând declarat rezervaie natural, constituind un coridor important în migraia psrilor,
cele mai multe din ele fiind protejate prin Conveniile de la Bonn i Berna. Iezer Clrai a fost desemnat
prin studii WWF, sub egida Programului de Reducere a Polurii Dunrii (Proiectul RO 67), NEAP, precum
i prin studii recente coordonate de MAPM, drept o zon prioritar în programul de reabilitare în zona
Bazinului Inferior al Dunrii. La est Boianu-Sticleanu se învecineaz cu zona Râul Clrai, din care o parte
este propus pentru refacere ecologic în cadrul proiectului.

Componenta 1: Activiti în judeul Clrai (9,22 mil. USD)

Practici de management a gunoiului de grajd (5,20 mil. USD). Aceast subcomponent va oferi stimulente
pentru instalarea unor faciliti îmbuntite de stocare a gunoiului de grajd i a unor echipamente superioare
pentru colectarea i aplicarea îngrmintelor naturale în cele apte comune. Satele i gospodriile care
doresc s participe în programul de investiii vor fi alese în funcie de anumite criterii care vor fi convenite i
de aranjamentele de împarire a costurilor. Inginerii din Consiliul judeean vor colabora la proiectarea

10
depozitelor pentru îngrminte naturale la nivel de sate i vor lucra împreun cu Inspectoratul pentru
Protecia Mediului (IPM) pentru a se asigura c aceste construcii îndeplinesc condiiile ecologice pentru
stoparea scurgerilor de îngrminte naturale la suprafa sau în sursele de ap subteran. Se va asigura
pregtirea i contintizarea comunitii în sensul aplicrii unor metode adecvate pentru colectarea i
managementul îngrmintelor naturale, inclusiv tratarea cu compost, testarea i aplicarea pe terenurile pe
terenurile agricole. (Detalii în Referatele 6 i 16).

Promovarea unor practici agricole neduntoare mediului (2,47 mil. USD). Aceast subcomponent va
promova adoptarea unor practici agricole mai adecvate care s îmbunteasc producia agricol i totodat
s reduc poluarea cu deversri de îngrminte provenind din agricultur. Activitile propuse vor include:
(i) promovarea unor practici agricole neduntoare mediului i (ii) un program demonstrativ de management
integrat al culturilor agricole i îngrmintelor naturale, incluzând rotaia culturilor i aplicarea eficient a
îngrmintelor organice i anorganice pe baza testrii solului cu ajutorul unor echipamente de testare a
solului oferite prin acest proiect. Activitile desfurate în întregul jude vor fi sprijinite prin Schema
Competitiva de Granturi din cadrul ASSP, în timp ce APCP va oferi grupurilor de fermieri, instituiilor
eligibile i ONG-urilor contribuia necesar pentru obinerea accesului la fondurile SCG. La nivelul celor 7
comune, proiectul va sprijini un program de testare/evaluare i demonstrare ale unor practici neduntoare
mediului, precum i operaiuni-pilot de agricultur organic. (Detalii în Referatele 2, 3 i 4)

Managementul integrat al zonei asanate Boianu-Sticleanu i restaurarea ecologic a unei pri din zona
asanat Clrai-Răul (1,09 mil. USD). Proiectul va sprijini i dezvolta un plan de management specific al
exploatrii terenului în zona asanat Boianu-Sticleanu. Astfel, proiectul va dezvolta un plan de aciune
pentru o zon vulnerabil aa cum prevede Directiva Azotailor a UE. Aceast component va include: (i)
practici agroforestiere de plantare a copacilor pe terenurile degradate adiacente zonei Iezer-Clrai i
zonelor-tampon de teren riveran neproductiv; (ii) implementarea Codului de practici agricole adecvate pe
terenul arabil învecinat; (iii) implementarea unui plan de management în vederea pstrrii calitii solului în
rezervaia natural propus, Iezer Clrai. Aceast component a proiectului va veni în completarea
activitilor de restaurare desfurate pe malul bulgresc (Oriahovo, Insulele dunrene din Bulgaria i
câmpiile de la vest de Belene i Tutracan). Proiectul va asigura de asemenea acoperirea costurilor studiilor i
restaurrii ecologice a unei pri (cca. 3.000 ha) a zonei asanate Clrai-Răul (care se învecineaz cu zona
asanat Boianu-Sticleanu la est i care cuprinde o mare suprafa de câmpuri de orez abandonate) în zone
umede. Interveniile prevzute de proiect în cele dou zone asanate vor fi coordonate de Institutul Naional
de Cercetare Dezvoltare Delta Dunrii (INCDDD). (Detalii în Referat 8)

Consolidarea capacitii în Judeul Clrai (Inspectoratul pentru Protecia Mediului - IPM i Direcia de
Sntate Public - DSP) de monitorizare a solului i apei i impact ecologic (0,46 mil. USD). Proiectul va
consolida capacitatea IPM i DSP Clrai de a executa un program de monitorizare a calitii solului i apei
pentru a determina impactul diverselor activiti prevzute de proiect (în special managementul
îngrmintelor naturale i chimice i aplicarea Codului practicilor agricole adecvate, etc.) asupra calitii
solului i apei. Proiectul va sprijini costurile incrementale ale: a) selecionrii i meninerii unei serii de
puncte de monitorizare a calitii solului i apei în zona vizat de proiect pentru a stabili nite date de baz
privind statutul actual al calitii apei de suprafa i de adâncime; b) determinrii impactului sistemelor
îmbuntite de depozitare a îngrmintelor naturale i al practicilor agricole superioare asupra calitii apei;
c) consolidrii capacitii instituionale i tehnice a IPM i DSP prin asigurarea pregtirii profesional a
personalului care execut lucrrile agricole i a personalului din cecetare i îmbuntirea echipamentelor de
laborator pentru analizarea mostrelor de ap i sol pentru diveri indicatori de calitate a apei; d) prin
asigurarea cheltuielilor incrementale de operare pentru activitile de monitorizare a activitilor agricole.
(Detalii în Referatele 9 i 12)

Componenta 2: Consolidarea politicii i a capacitii de reglementare la nivel naional (0,27 mil. USD)

Aceasta va include sprijinirea MAPM i MAAP pentru: (i) eforturi în vederea aplicrii Directivei azotailor
i armonizarea legislaiei la cerinele UE. O nou Hotrâre de Guvern (Nr. 964/13.10.2000) este în
concordan cu obligaiile asumate de Guvern pentru introducerea Directivei Azotailor a UE în legislaia
româneasc. Acest document reprezint primul pas în crearea unui cadru legal pentru protecia apei i solului

11
i va trebui s fie urmat de pregtirea Codului practicilor agricole adecvate; (ii) dezvoltarea unui Cod al
practicilor agricole adecvate; (iii) consolidarea capacitii Autoritii Naionale pentru agricultur ecologic
în eforturile sale de a promova un management tiinific al agriculturii organice i al exploatrii terenurilor.
MAPM va lua conducerea în aplicarea Directivei Azotailor în timp ce MAAP se va ocupa de dezvoltarea
Codului (în colaborare cu MAPM) i de aspectele din proiect referitoare la agricultura organic. (Detalii în
Referat 11)

Componenta 3: Contientizarea opiniei publice i strategia de multiplicare (0,45 mil. USD)

O vast campanie de informare a opiniei publice în legtur cu activitile i beneficiile proiectului va fi
fcut la nivel local, regional i naional pentru a crea posibilitatea de aplicare a proiectului i în alte zone.
Proiectul se va strdui s induc schimbri de atitudine necesare pentru succesul proiectului (folosirea unui
sistem de management al îngrmintelor naturale, respectarea practicilor agricole ecologice, etc.) astfel
încât s fie îndeplinit obiectivul general de a reduce deversrile de îngrminte agricole în Marea Neagr.
Activitile de contientizare a publicului vor fi realizate prin mijloace rentabile i inovatoare (inclusiv un
website bilingv) precum i prin asigurarea pregtirii profesionale în domeniul folosirii practicilor agricole
ecologice cu reale beneficii. Proiectul va asigura organizarea unor ateliere regionale, deplasri în teren,
cursuri de calificare profesional, publicarea în reviste internaionale de agricultur i ecologie precum i alte
activiti care s promoveze introducerea proiectului i în alte ri riverane Mrii Negre. Scopul va fi
consolidarea unei voine generale în favoarea proiectului i a beneficiilor sale care va spori interesul
potenialilor clieni în viitor. (Detalii în Referat 10)

Componenta 4: Unitatea de Management al Proiectului (0,86 mil. USD)

Proiectul va sprijini crearea unei Uniti de Management al Proiectului (UMP) stabilit în sediul DGAIA
Clrai. UMP va cuprinde: Managerul de Proiect, Tehnicianul agronom (care se va ocupa de asemenea de
monitorizarea/evaluarea proiectului), Specialistul în management financiar, Contabilul,
Secretarul/Translatorul i oferul. UMP va fi responsabila cu achizitiile; toate problemele financiare legate
de rambursare, întretinerea conturilor proiectului, si monitorizare financiara; la fel ca si monitorizarea si
evaluarea tuturor activitatilor proiectului.

























12
Componenta
Sector
Costuri
%
Finanar
% din
Finanar
% din
indicativ
din e Bancă
finanar
e GEF
finanar
e
tota
(mil.US
ea
(mil.
ea GEF
(mil.
l
D)
Băncii
USD)
USD)
1. Judeul
Controlul
0,00
0,0
0,0
0,00
0,00
0,00
Clrai
polurii /

0





Management







ul deeurilor






a) Practici de

5,20

0,0
0,00
2,54
49,3
management a
Controlul

48,




gunoiului de grajd
polurii /

1





Management






b) Promovarea
ul deeurilor
2,46

0,00
0,0
0,82
15,9
practicilor agricole






ecologice
Controlul

22,




c) Management
polurii /
1,09
8
0,00
0,0
0,45
8,7
integrat al zonelor
Management






asanate Boianu-
ul deeurilor






Sticleanu i

0,46
10,
0,00
0,0
0,21
4,1
Clrai-Răul
Controlul

1




d) Monitorizarea
polurii /






calitii apei i
Management
0,27

0,00
0,0
0,21
4,1
solului
ul deeurilor

4,3











2. Consolidarea
Controlul






politicii i
polurii /

2,5



capacitii de
Management
0,45

0,00
0,0
0,38
7,4
reglementare la ul deeurilor






nivel naional
Controlul






3. Contientizarea polurii /






publicului i
Management

4,2



strategia de
ul deeurilor






reimplementar

0,87

0,00
0,0
0,54
10,5
e la nivel


naional i


regional
Controlul

4. Unitatea de
polurii /
8,1
management a
Management
proiectului
ul deeurilor




Altele, mediu
Costurile totale ale 10,80
100 0,00
0,0
5,15
100,0
proiectului






Finanarea total
10,80
100 0,00
0,0
5,15
100,0
necesar
Nota: Costul total al proiectului este de 10.80 mil USD. GEF va finanta 5.15 mil USD din costul total al
proiectului. Contributia Guvernului de 5.65 mil USD include 1.0 mil USD din Proiectul de Sprijinire a
Serviciilor Agricole ce este în desfasurare si este finantat de Banca.



13
2. Politici cheie i reforme eseniale ale instituiilor sprijinite de proiect

Reforme politice eseniale urmrite

Reformele politice urmrite în cadrul acestui proiect subliniaz procesul continuu de descentralizare din ar
prin asigurarea unei participri locale depline la luarea de decizii în executarea activitilor cuprinse în
proiect. Aceasta se va realiza în parte prin stabilirea sediului unitii de management al proiectului în jud.
Clrai, nu în Bucureti, i va ajuta la cosolidarea capacitii instituionale locale. Proiectul va cuta s
creeze mediul legislativ propice pentru angajarea în utilizarea unor practici agricole ecologice, atât a
administraiilor locale cât i a Guvernului.

Proiectul va sprijini MAAP i MAPM în vederea dezvoltrii i implementrii unui Cod al practicilor agricole
adecvate în judeul Clrai care va include implementarea planului de management al exploatrii terenurilor
în zona Boianu-Sticleanu. APCP se va strdui astfel s canalizeze introducerea considerentelor ecologice în
sectorul agricol al României i urmrete ca proiectele agrare sprijinite de SGC din cadrul ASSP i aspectele
ecologice promovate de APCP s se completeze reciproc. Proiectul va sprijini de asemenea Autoritatea
Naional a Produselor Ecologice pentru dezvoltarea unui cadru instituional care s sprijine promovarea
agriculturii organice.

Reforma instituional urmrit

La nivel naional: Proiectul va iniia cooperarea dintre MAAP i MAPM în implementarea proiectului.
Aranjamentele privind cadrul instituional asupra crora au czut de acord MAAP, MAPM i MFP include
înfiinarea Unitii de Pregatire a Proiectului în Clrai cu sprijinul administraiei locale. Mai mult, cele
dou ministere au semnat un acord privind împrirea personalului de management financiar i de
aprovizionare între APCP (în cadrul MAPM) i ASSP (în cadrul MAAP). De asemenea, s-au stabilit o
comisie de organizare i un grup de sprijin care s urmreasc respectarea Hotrârii de Guvern nr.
964/13.10.2000 privind Directiva Azotailor, s urmreasc aprobarea ,,planului de aciune pentru protecia
apelor împotriva polurii cu azot provenind din agricultur" pregtit cu asisten francez în cadrul
programului de înfrire al UE. Acest document se bazeaz pe reglementrile descrise în Directiva Azotailor
a UE (91/676/CEE) i respect obligaiile Guvernului de a introduce prevederile Directivei Azotailor în
legislaia româneasc. Totui, acest document reprezint doar primul pas în crearea cadrului legislativ
privind protecia apelor i a solului i ar trebui s fie urmat între altele de pregtirea Codului practicilor
agricole adecvate. Proiectul va consolida politica naional i capacitatea de reglementare în domeniu în
vederea îndeplinirii obligaiilor internaionale prevzute de Convenia de la Bucureti, Declaraia
Ministerial de la Odessa asupra Proteciei Mrii Negre i de Convenia privind Protecia Dunrii i va asista
România în implementarea Directivelor UE, ca parte a procesului de integrare în UE.

La nivel local: Proiectul va urmrii angajarea i participarea integral a instituiilor locale la implementarea
proiectului. În scopul constituirii capacitii i proprietaii locale i în scopul realizrii eficiente a
monitorizrii i evalurii impactului activitilor prevzute de proiect, implementarea acestor activiti va fi
încredinat unor instituii locale specializate, incluzând Direcia General de Agricultur Clrai (DGAIA)
i ageniilor sale pentru extensie (OJCA) i soluri (OJSPA), Oficiul Clrai al IPM i DSP; ANCA;
Institutul de Cercetare pentru Cereale i Plante Tehnice (ICCPT) Fundulea; i Institutul Naional de
Cercetare Dezvoltare Delta Dunrii. Pregtirea profesional va fi asigurat personalului acestor instituii în
implementarea activitilor specializate prevzute de proiect care vor avea de parcurs un drum lung în
constituirea capacitii locale de reducere a polurii cu deversri de îngrminte agricole.

3. Beneficii i populaia int:

Proiectul propus este primul exemplu al eforturilor Guvernului României de a canaliza introducerea de
considerente ecologice în metodele agricole practicate. Sinergia unei astfel de abordri va aduce beneficii
mai mari la nivel local, regional i global în comparaie cu proiectele agricole i ecologice independente, cu
arie restrâns de aciune.


14
Pe plan internaional, beneficiile vor crete prin: (i) o continu reducere a deversrilor de îngrminte
agricole în Dunre i Marea Neagr i îmbuntirea ulterioar a calitii apei la nivel local i a apei Mrii
Negre; (ii) participarea larg a prilor interesate, ceea ce va spori contientizarea opiniei publice i
abordrile necesare privind protecia Mrii Negre; (iii) îmbuntirea habitatului psrilor migratoare i al
unei variti de specii în pericol de dispariie; (iv) retinerea carbonului în puni, terenuri cultivate i pduri.

Pe plan naional, vor exista beneficii prin: (i) îmbuntirea calitii apelor subterane i de suprafa; (ii)
conservarea în condiii mai bune a ecosistemelor productive i a habitatelor naturale ameninate din apele
dulci, estuare i din lacurile aflate de-a lungul rmului Mrii Negre; (iii) îmbuntirea productivitatii
agricole prin practicarea unor metode agricole mai adecvate; (iv) progrese în sensul alinierii la Directivele
UE; (v) consolidarea capacitii unor instituii locale cum ar fi IPM i DSP.

Pe plan local: (i) la nivelul fermelor, venituri suplimentare din utilizarea eficient a deeurilor organice
(îngrminte naturale), rotaia culturilor, produse organice i practicarea unor metode îmbuntite de
punat; (ii) în sectorul culturilor agricole, rezultatele vor include o eficien sporit a produciei prin
utilizarea unor resurse minime i un management îmbuntit al fermelor; (iii) în sectorul sntii, vor exista
ameliorri ale sntii i condiiilor sanitare odat cu îmbuntirea calitii apei potabile i a igienei
generale la sate; (iv) prin ameliorarea habitatului terestru i acvatic, populaii mai numeroase de specii de
psri i peti cu importan economic i social local.

Populaia-int: (i) Toate cele 48 de comune din jud. Clrai cuprinzând aproximativ 410.000 ha de teren
arabil i o populaie de 332.000 în 94.000 de gospodrii vor beneficia de pe urma acestui proiect. (ii) 7
comune cuprinzând aproximativ 90.000 ha din care 70.000 ha teren arabil, cu o populaie rural total de
26.700 în 10.540 de gospodrii, vor participa în special la sub-proiectul de management al gunoiului de
grajd. (iii) Proiectul propus este o activitate demonstrativ care poate fi aplicat i în alte zone similare din
România i în rile riverane Mrii Negre. Astfel, proiectul va avea un mai mare impact geografic. De
beneficiile acestui proiect se va bucura de asemenea un mare numr de locuitori depind graniele celor 7
comune.

4. Aranjamente instituionale i de implementare

Comitetul Director al Proiectului: Un Comitet Director al Proiectului a înlocuit Grupul de lucru
interministerial. Acest comitet cuprinde reprezentani din MAPM, MAAP, Ministerul Finanelor Publice
(MFP) i Ministerul Administraiei Publice (MAP). Ministrul Apelor i Proteciei Mediului va fi preedintele
acestui comitet. Managerul Proiectului va fi secretarul ex-officio al proiectului. Comitetul va responsabil cu
oferirea de consultan în supravegherea proiectuluui i de asisten în rezolvarea problemelor legate de
implementarea proiectului i va asigura angajarea ministerelor vizate.

Comitetul de Coordonare a Proiectului (CCP) la nivel judeean: Coordonarea la nivelul judeului Clrai
va fi asigurat de un Comitet Coordonator al Proiectului condus de Preedintele Consiliului Judeean;
vicepreedinte va fi Prefectul. Membrii CCP sunt: vicepreedintele Consiliului Judeean Clrai, Arhitectul
Sef al Consiliului Judeean, directorii DGAIA, IPM, DSP, OJCA, OJSPA i OCAOTA, un reprezentant al
unei ONG, doi fermieri particulari i primarii celor apte comune. Managerul proiectului va fi secretarul ex-
officio al CCP. CCP va asigura supervizarea tehnic, cooperarea i coordonarea instituiilor de
implementare, precum i angajarea local pe termen lung. CCP va întri coordonarea la nivel local.

Unitatea da Management al Proiectului (UMP): MAPM va constitui o Unitate de Management al
Proiectului cu sediul la DGA Clrai care s se ocupe de aprovizionare; toate aspectele financiare legate de
pli, contabilitate i monitorizare financiar; monitorizarea precum i evaluarea tuturor activitilor
prevzute de proiect. Echipa va cuprinde: Managerul Proiectului, Tehnicianul agronom (care se va ocupa de
asemenea de monitorizarea/evaluarea proiectului), Specialistul în management financiar, Contabilul,
Secretarul/Translatorul i oferul. UMP al APCP va lucra îndeaproape cu UMP al ASSP.

Managementul financiar: Unitatea de Management a Proiectului (UMP) va fi stabilita de MAPM si va fi
localizata în sediul DGAIA Calarasi i va fi responsabil cu sistemul general de management financiar al

15
proiectului. Toate activitile de aprovizionare, management financiar i pli ale proiectului vor fi în
concordan cu directivele trasate de Banca Mondial (BM). Guvernul va susine pe perioada existenei
proiectului un sistem de management financiar (SMF) într-un format acceptat de BM.

Proiectul va recurge iniial la operaiuni tradiionale de pli (pli directe, rambursri i depuneri în Contul
Special cu documentaie completa sau pe baz de Declaratii de Cheltuieli) i va întocmi RMP-uri (rapoarte
asupra managementului proiectului) numai în scopul raportrii i informrii asupra managementului. SMF va
fi reevaluat la sfâritul anului 2003 pentru a se stabili valabilitatea plilor pa baz de RMP. In urma
autorizrii acestor mijloace, debitorul împreun cu BM pot lua în considerare trecera la pli pe baz de
RMP. (Detalii în Referat 13)

O descriere detaliat a sistemului de managemnt financiar i de contabilitate ce va fi folosit este prezentat în
anexa 6.

Monitorizarea i evaluarea proiectului: Un sistem bine conceput de monitorizare/evaluare va fi vital pentru
a asigura implementarea la timp i cu succes a proiectului i pentru a spori impactul su printr-o analiz
sistematic a leciilor învate i difuzarea lor eficient. Monitorizarea i evaluarea proiectului vor constitui
responsabilitatea UMP. Monitorizarea se va baza pe un studiu iniial efectuat în timpul fazei de pregtire a
proiectului. Date extensive au fost adunate din sate i comune i DSP i IPM Clrai au oferit datele de
pornire privind nivelul de calitate a solului i apei. Unitatea de Pregtire a Proiectului a dezvoltat indicatorii
de performan pe baza anexei 1. Unitatea de Management al Proiectului va monitoriza i evalua anual
performana proiectului prin efectuarea de studii asupra beneficiarilor. Rezultatele activitilor de
monitorizare/evaluare vor fi apoi introduse în procesul de implementare sub form de practici îmbuntite.

UMP va concepe un sistem simplu de informaii asupra managementului, furnizând formate pentru
monitorizarea i evaluarea fiecrei componente, inclusiv obiectivele anuale de performan vizate i
indicatorii de monitorizare, folosind ca baz detaliile din anexa 1. Aceti indicatori includ evaluarea
impactului proiectului prin monitorizarea calitii apei i solului. Rapoarte trimestriale vor acoperi progresele
fcute în implementarea fizic, folosirea fondurilor proiectului i impactul proiectului. Rapoartele
trimestriale vor fi consolidate în rapoarte semestriale privind progresele înregistrate de proiect, rapoarte ce
vor fi trimise prin intermediul MAPM la BM în termen de dou luni de la sfâritul fiecrui semestru de
raportare. Aceste rapoarte semestriale vor include de asemenea un plan de implementare i un plan de lucru
pentru ase luni. Formatul rapoartelor va fi convenit în acord cu BM.

La mijlocul semestrului se va efectua un bilan pentru evaluarea progresului general. Rezulatatele experienei
dobândite, cu recomandri pentru orice fel de îmbuntiri vor fi folosite în restructurarea proiectului, dac
aceasta va fi necesar.

16
D. JUSTIFICAREA PROIECTULUI

1. Alternativele la proiect considerate i motivele pentru respingerea lor

Alternativele considerate au fost: (i) limitarea activitilor prevzute de proiect la managementul gunoiului
de grajd în majoritatea zonelor cu probleme, de-a lungul Dunrii; (ii) lucrul axat în principal pe restaurarea
terenurilor inundabile de-a lungul cursului inferior al Dunrii; (iii) contopirea proiectului propus cu Proiectul
de Servicii pentru Sprijinirea Agriculturii.

Cu privire la (i) s-a ajuns la concluzia c ar fi neadecvat i ineficient pentru realizarea obiectivelor
proiectului s se aib în vedere numai managementul gunoiului de grajd. Managementul îngrmintelor
naturale ar trebui s fac parte dintr-un proiect mai cuprinztor care implic o varietate de msuri în sensul
deversrilor de îngrminte agricole în Marea Neagr. Astfel, pentru a avea un impact sporit, proiectul a
inclus i alte activiti pe lâng depozitarea, aplicarea i înlturarea îngrmintelor naturale, incluzând, între
altele, rotaia culturilor, agricultura organic, sistemele de lucrri agricole pentru pstrarea calitii solului,
zone riverane tampon, testarea solului, aplicarea de îngrminte, monitorizarea calitii apei.

Varianta (ii) a fost respins în favoarea unei abordri mai cuprinztoare, într-o zon compact, de înalt
prioritate, de-a lungul Dunrii, printr-un proiect demonstrativ implicând o combinaie de practici agricole
ecologice i un management al zonelor cu sol mltinos, care ar putea fi aplicat i în alte zone similare din
România precum i în rile riverane Mrii Negre. Astfel, UPP a selectat zona Clrai din partea de sud a
României de-a lungul cursului inferior al Dunrii, cuprinzând zonele asanate Boianu-Sticleanu i Clrai-
Răul. Zona se caracterizeaz prin practicarea unor metode agricole neviabile, inclusiv un management
neadecvat al culturilor i îngrmintelor agricole, depozitarea i aplicarea improprie a fertilizatorilor
minerali i naturali, a pesticidelor i deeurilor i distrugerea fostelor zone de mlatini. Exist o lips acut de
rezervoare septice i de staii de epurare a apelor reziduale în majoritatea aezrilor rurale. De acest aspect se
va ocupa proiectul SAPARD finanat de UE i care va avea un program în jud. Clrai. Poluarea pânzelor
freatice cu azot i fosfor provenind din agricultur în aceast zon este ridicat, depind limitele maxim
admise de standardele de sntate, ceea ce are repercusiuni grave asupra sntii locuitorilor, ducând la o
inciden ridicat a cazurilor de diaree acut care sunt mult peste media din restul rii. Zonele asanate
Boianu-Sticleanu i Clrai-Răul au fost alese deoarece aceste foste zone de mlatin recuperate în folosul
agriculturii, dac ar fi reabilitate, ar putea servi drept mecanism biologic de filtrare care ar avea ca rezultat
reducerea masiv a deversrilor de îngrminte agricole în Marea Neagr.

În ceea ce privete punctul (iii) s-a decis iniial s se contopeasc proiectul APCP cu ASSP care era în stadiul
de pregtire la acea dat. Cu toate aceaste, la momentul iniierii APCP, pregtirea ASSP era foarte avansat,
acesta fiind atunci gata pentru evaluare, i adugarea APCP-ului la acea dat târzie ar fi întârziat desfurarea
ASSP. In plus, contopirea celor dou proiecte ar fi sporit dimensiunile ASSP i, având în vedere cadrul
instituional precar din România, lipsa de experien în tratarea considerentelor ecologice în agricultur i
lipsa de coordonare dintre MAPM i MAAP, contopirea celor dou proiecte ar fi sporit riscul unei
implementri ineficiente a proiectului. S-a czut de acord asupra faptului c activitile prevzute în APCP ar
fi mai eficiente dac abordarea se va concentra pe o zon de interes mai bine delimitat i dac ar aciona nu
la nivel naional (ca în cazul ASSP) ci într-o singur regiune. Totui, date fiind obiectivele i activitile
comune, au fost asigurate sinergii i acorduri privind strânsa colaborare dintre cele dou proiecte.




2. Proiecte majore aferente finanate de Banc i/sau alte agenii de dezvoltare (finalizate, in derulare i
planificate)



17
Ultimele calificative ale
activitii de observare i
Probleme din domeniu
Proiect
evaluare
(Numai proiecte finanate de
Banca Mondiala)


Progresele
Obiectivul
Finanate de Banc

implementr
dezvoltrii
Practici agricole viabile din Proiectul pentru servicii de
ii
(OD)
punct de vedere ecologic,
sprijinire a agriculturii in
(PI)
S
Protecia Mrii Negre / a
România (ASSP)
S

diversitii biologice



Proiectul Forst de management al


diversitiii biologice si al

S
resurselor naturale
S

Proiectul patrimoniului cultural

S
Proiectul privind diversitatea
S

biologic din Delta Dunrii

S
Proiectul privind redarea in
S

circuitul agriculturii a terenurilor

S
mltinoase din Bulgaria
S

Proiectul pentru cercetare,


extindere si pregtire profesionala


pentru agricultura in Georgia

S
(ARET)
S

Reabilitarea infrastructurii


municipale -- MIRP


Proiectul privind diversitatea

S
biologic din zona ucrainean a
S

Deltei Dunrii

S
Proiectul pentru protecia
S

mediului rural din Polonia



S
S
Alte agenii de dezvoltare
SAPARD


UE
Proiectul Marea Neagr ­

USAID
Dunrea (Ungaria, Slovacia,

Romania)
Evaluri PI/OD: HS (foarte bine), S (satisfctor), U (Nesatisfctor), HU (foarte nesatisfctor)


3. Experiena acumulat reflectat în conceperea proiectului

Rezultatele-cheie obinute în urma experienei acumulate din operaiunile rurale de protecie a mediului i
agricultur desfurate în aceste regiuni i care sunt reflectate în Proiectul Propus includ:

· angajarea de la început a prilor interesate, importante în pregtirea proiectului, incluzând în special
comunitile locale i factorii de decizie influeni de la nivel local, este esenial pentru a asigura
proprietatea i implementarea cu succes a proiectului;

activitile agricole neduntoare mediului trebuie s produc rezultate benefice vizibile pentru prile
interesate importante, în spe comunitile locale, pentru a asigura adoptarea proiectului;

· mecanisme eficiente de monitorizare i evaluare trebuie dezvoltate i aplicate pentru a estima impactul
proiectului i a introduce în proiect rezultatele experienei dobândite;

18

· responsabilitatea descentralizat pentru managementul financiar i managementul proiectului (ca, de
exemplu, în Proiectul privind Diversitatea Biologic din Delta Dunrii) consolideaz proprietatea local
i viabilitatea activitilor prevzute de proiect; pregtire profesional i sprijin specializat pentru
activitile aferente prevzute de proiect, cum ar fi activitile de intermediere, pli, supraveghere,
management financiar, etc., sunt absolut necesare; i

· difuzarea infomaiilor referitoare la beneficiile unui management ecologic îmbuntit este vital pentru
rspândirea adoptrii unor tehnologii i practici noi.

Proiectul a inclus toate aceste rezultate ale experienei dobândite i a construit pe baza lor în urmtoarele
sensuri: (i) acioneaz asupra legturilor dintre problemele socio-economice i practicile agricole
neduntoare mediului, (ii) consolideaz, atât la nivel naional cât i la nivel local, capacitatea de reducere a
deversrilor de îngrminte chimice în pânza freatic i în apele de suprafa, inclusiv în Marea Neagr; i
(iii) asigur o abordare transparent i participativ a pregtirii i a implementrii proiectului.

4. Indicaii privind angajamentul dintre finanator i beneficiar i proprietate

MAPM i MAAP au manifestat mult entuziasm fa de proiect, acordându-i un sprijin deplin. O Comisie
Inter-Ministerial a fost înfiinat la iniierea procesului de pregtire a proiectului sub conducerea MAAP i
MAPM care a acordat un sprijin preios în pregtirea proiectului. Comisia Inter-Ministerial a fost acum
înlocuit cu un Comitet Director al Proiectului (CDP) i cuprinde reprezentani ai MAAP, MAPM, MFP si
MAP pentru a sigura consultan i sprijin pe durata implementrii proiectului. Guvernul dezvolt acum
cadrul legislativ care s cuprind respectarea Directivei UE privind Azotaii precum i a Codului Practicilor
Agricole Adecvate care va contribui atât la reducerea deversrilor de îngrminte chimice în Dunre i în
Marea Neagr, cât i la procesul de integrare în UE.

Oficialitile locale din judeul Clrai, inclusiv Preedintele Consiliului Judeean, vice-preedintele i
Prefectul, precum i cei apte primari ai comunelor vizate de proiect sunt pe deplin dedicai acestui proiect.
DGAIA Clrai a asigurat spaiul necesar pentru sediul Unitatii de Pregtire a Proiectului care va deveni
Unitatea de Management al Proiectului. Preedintele Consiliului Judeean Clrai i-a luat angajamentul de
a asigura sprijin financiar pentru sistemele de management al deeurilor la nivel de sate / comune iar
Consiliul Judeean a confirmat c va co-finana (în proporie de 25%) costurile construirii de faciliti pentru
gunoiul de grajd la nivel de sat în fiecare comun. Fermierii, asociaiile de fermieri, organizaiile
nonguvernamentale, sectorul privat i ali beneficiari importani sunt dornici s participe la acest proiect i i-
au confirmat contribuia la pregtirea i implementarea proiectului (investind fie bani, fie munc, timp, etc.).

19
5. Valoarea adugat a sprijinului Global i al Bncii în acest proiect

Principala valoare adugat a sprijinului GEF pentru Proiect provine din asigurarea de fonduri adiionale
destinate rezolvrii problemelor extra-teritoriale care privesc calitatea apei în Marea Neagr. Fondurile GEF
vor ajuta la reducerea obstacolelor pe care le întâmpin fermierii în adoptarea unor practici agricole
neduntoare mediului i vor permite Guvernului s ia în considerare extinderea programului pe o scar mai
larg. În lipsa sprijinului GEF care s coordoneze aceste activiti, România ar putea s efectuze o serie de
activiti la o scar mai redus în diferite pri ale rii care s vin în întâmpinarea problemelor legate de
lipsa unui mecanism de coordonare a aspectelor financiare i a celor legate de desemnarea geografic a
zonelor-int pe care le-ar implica aceste activiti. Fondurile GEF vor ajuta la realizarea la un nivel înalt a
angajamentului politic de a veni în întâmpinarea nevoii de practicare a unor metode agricole viabile din
punct de vedere ecologic i vor sprijini în acelai timp investiiile în zonele respective. Fondurile GEF vor
impulsiona fondurile Bncii din cadrul ASSP s contribuie la canalizarea considerentelor ecologice în
proiectele agricole de anvergur naional. GEF poate s înlesneasc i furnizarea de fonduri de la proiectele
SAPARD finanate de UE precum i fonduri de la finanatori prin stimularea unui program care s
coordoneze activitile, s mreasc aria de aplicare i care s genereze un impact sporit. În acest sens,
USAID si-a exprimat sprijinul pentru proiect i pune la dispoziie 600.000 USD prin operaiuni de finanare
paralele pentru activitile cuprinse în componentele 1 i 2. De asemenea, USAID ia în prezent în
considerare posibillitatea finanrii unei uniti pilot de management al deeurilor animale în 2001 pentru a
da Consiliului Judeean posibilitatea de a iniia imediat proiectul într-una din comune. GEF a adugat deja
fonduri prin sprijinirea Proiectelor de Conservare a Diversitii Biologice din Delta Dunrii pentru România
i Ucraina, a Proiectului pentru Mediul Rural din Polonia, a Proiectului ARET pentru Cercetarea, Extinderea
i Pregtirea Profesional pentru Agricultur din Georgia, pe lâng sprijinul acordat Programului de
Parteneriat pentru Marea Neagr, Programului de Protecia Mediului în Bazinul Dunrii i Programului de
Reducere a Polurii Dunrii. Dat fiind amploarea lor internaional, GEF i Banca sunt capabile s asigure
fonduri care s acopere costurile crescânde ale implemetrii unor activiti similare i în alte zone din
România i în alte ri din regiune.

E. ANALIZA PE SCURT A PROIECTULUI (pentru evaluri detaliate, vezi anexa 8)

1. Aspectele economice (vezi anexa 4)
Cost-beneficiu
VNP=milioane USD; RPF=% (VNP=Valoarea Net a Profitului;
RPF=Rata Profitului Financiar)
Rentabilitate
Cost incremental
Altele

Realizarea beneficiilor globale ale proiectului asupra mediului pe termen mediu i lung vor necesita sprijinul
GEF, din moment ce nu va exista un profit imediat pentru comunitile locale iar Guvernul poate oferi numai
minimul de asisten pentru activitile agricole. În vreme ce practicile îmbuntite, neduntoare mediului
care urmeaz s fie introduse prin proiect vor asigura baza practicrii unei agriculturi viabile pe termen lung,
pe termen scurt impactul asupra economiei va fi mic. Experiena internaional arat c este nevoie de timp
pentru ca rezultatele benefice s se fac simite la nivelul comunitilor locale.

Într-adevr, în general nu se obinuiete s se fac anticipat cuantificarea beneficiilor investiiei (cifra
profitului) pentru promovarea practicrii unor metode agricole neduntoare mediului, deoarece este dificil,
dac nu chiar imposibil, s se cuantifice precis rezultatul acestor activiti. Anticiparea i cuantificarea
costurilor i beneficiilor economice ale unor asemenea activiti este problematic deoarece rezultatele
inovrii i rspândirii tehnologiilor nu sunt definite în momentul de concepere a proiectului, ele evoluând în
schimb odat cu proiectul printr-un proces de fixare a prioritilor bazat pe cererea de asemenea tehnologii.
Lipsa unor date tehnice i economice credibile asupra unor diverse variabile, inclusiv gradul de adoptare a
proiectului de ctre fermieri i dificultile de a face legtura între cauz (costuri) i efect (rezultate),
reprezint de asemenea o problem. Orice parametri ar fi inclui, ar rmâne totui urme de îndoial. Chiar i
studiile ample ofer rezultate greite. Beneficiile sociale i ecologice ale proiectelor sunt în mod special greu

20
de exprimat în termeni financiari. Profiturile economice ale unor astfel de întreprinderi sunt deci greu de
anticipat.

Cu toate acestea, analiza ulterioar implementrii unor astfel de activiti de-a lungul ultimelor dou decenii
arat c în urma acestor investiii în cele mai multe ri s-au înregistrat profituri ridicate. În România, unde
fermierii particulari încep de la o baz redus de producie i productivitate, se atept ca profiturile s fie
ridicate în urma transferului de tehnologie i informaie. Beneficiile ce se at`eapt s fie realizate în urma
testrii metodelor i tehnologiilor alternative, viabile, neduntoare mediului, i a promovrii introducerii i
adaptrii lor i în alte zone vor cuprinde o gam larg. Metodele agricole noi vor micora costurile de
producie, vor spori eficiena rezultatelor, vor produce culturi agricole i efective de animale mai profitabile,
vor îmbunti calitatea produselor, vor reduce cheltuielile financiare datorate utilajelor, echipamentelor de
irigaii i cldirilor, vor reduce pierderile înregistrate la culturi i efectivele de animale, vor utiliza mai bine
terenurile, fora de munc disponibila precum i alte resurse i vor îmbunti viabilitatea ecologic a
sistemelor de producie. Macrobeneficiile rezultate din proiect vor fi revigorarea pescuitului, intensificarea
turismului i ameliorarea sntii oamenilor.

Analiza costurilor incrementale pentru componenta finanat de GEF este descris în anexa 4. Analiza îi ia
ca punct de plecare o limit sub care nu se mai adreseaz polurii cu îngrminte chimice cauzat de
practici agricole care au ca urmare deversarea continu de îngrminte chimice în Marea Neagr. Proiectul
va introduce i va demonstra tehnologii i practici neduntoare mediului în valoare de 5,15 milioane USD.
Fr acest proiect, se vor face oarecare progrese prin eforturile Guvernului aflate în desfurare, care includ
proiecte finanate de Banc, dar se va inregistra o reducere minim (sau chiar deloc) a deversrilor de
îngrminte chimice în Dunre i Marea Neagr. Aadar, proiectul propus va asigura un sprijin sporit pentru
reducerea concentraiei de îngrminte chimice din Marea Neagr.

Se ateapt ca finalizarea activitilor s aib un efect cu rol demonstrativ care s permit în timp
implementarea proiectului i în alte zone i obinerea de beneficii nete. Aceasta va avea influene benefice
semnificative asupra eficienei cu care sunt folosite fondurile alocate de Guvern pentru agricultur. Va
permite o utilizare mai eficient a fondurilor Guvernului, ceea ce va înlesni de asemenea integrarea în UE.

2. Aspecte financiare (vezi anexele 4 i 5)
VNP=milioane USD; RPF=% (vezi anexa 4)

Experiena din alte ri arat c depozitarea îmbuntit a gunoiului de grajd, lucrrile agricole de pstrare a
calitii solului, rotaia culturilor i alte practici similare pot genera pe termen lung profituri pozitive pentru
fermieri, rezultate din partea lor de investiii. Într-un studiu efectuat la Universitatea de Stat Iowa din SUA,
cercettorii au ajuns la concluzia c sistemele compacte de executare a lucrrilor agricole au adus fermierilor
profituri financiare mult mai ridicate în comparaie cu sistemele convenionale de executare a lucrrilor
agricole (folosind plugul cu corman). Sistemele compacte, modernizate de executare a lucrrilor agricole au
adus un profit net cu 40,5USD/ha mai mare în comparaie cu sistemele tradiionale. (Hamlett, C.A., T.S.
Colvin i A. Musselman; 1983 -- Potenialul economic de executare a lucrrilor agricole pentru pstrarea
calitii solului în Iowa. Tranzacii ale Societii Americane a Inginerilor Agronomi 26(3): 719-727)

Principalul beneficiu financiar rezultat din managementul îmbuntit al gunoiului de grajd va fi realizat prin
reciclarea îngrmintelor în producia agricol. Se estimeaz c aplicarea a 40 tone de îngrmânt natural
pe hectar pe terenurile unde se face în mod tipic rotaia culturilor de porumb, grâu i soia va determina
economii în achiziionarea de îngrminte anorganice echivalente cu 30% din costurile de demarare. Mai
mult, nevoia de credite pentru a prefinana culturile este mai sczut. Utilizarea materialului organic va avea
un loc prioritar în dezvoltarea agriculturii organice i va avea un impact benefic asupra fertilitii solului pe
termen lung. Trebuie spus din nou c va fi nevoie de timp pentru ca aceste efecte benefice s devin vizibile
pentru gospodriile agricole.

Proiectul va evalua implicaiile financiare ale îmbuntirilor agricole în sensul viabilitii ecologice pe
parcursul implementrii proiectului-pilot. Folosind experiena dobândit în urma interveniilor-pilot,

21
proiectul va evalua condiiile din România în care pot fi stabilite rate pozitive de profit financiar (RPF) i ce
profituri este posibil s se realizeze.

Impactul fiscal:

Totalul finanrii de la Guvern pe parcursul perioadei de implementare a proiectului este estimat la 0,70
milioane USD sub forma salariilor personalului i a costurilor de operare i 1,16 milioane USD sub form de
taxe i pli ale TVA-ului. Aceasta înseamn aproximativ 1% din bugetele anuale ale MAAP i MAPM luate
la un loc. Din moment ce contribuia este repartizat pe o perioad de cinci ani, povara exercitat asupra
resurselor guvernamentale i, deci, a impactului fiscal ar trebui s fie fie minim. MFP i MAPM au
confirmat c bugetul va putea face fa aceastei contribuii directe a Guvernului României. Experiena cu
fonduri complementare i viabilitatea proiectului finanat de GEF a fost pozitiv, aa cum demonstreaz
proiectele privind diversitatea biologic din Delta Dunrii i din zonele împdurite.

3. Aspecte tehnice

Proiectul va stabili un model de funcionare a practicilor adecvate în vederea reducerii deversrilor de
îngrminte chimice provenind din agricultur i a consolidrii capacitii naionale de a implementa aceste
practici i în alte pri din ar. Se vor obine calificri prin experien internaional, printr-o serie de vizite
de studiu, ateliere, cursuri de pregtire profesional, stabilirea de relaii între diversele instituii specializate.

Au fost selectate aproximativ 12 practici agricole îmbuntite pentru evaluare i demonstraii la faa locului.
Aceste practici includ: lucrri agricole pentru pstrarea calitii solului, rotaia culturilor cerealiere cu cele
legumicole, perdele de protecie / paravânturi, iruri de arbuti, bariere vegetale înguste, benzi filtrante, zone
tampon de-a lungul cursurilor de ap, managementul îngrmintelor chimice, protecia fântânilor, practici
agro-forestiere, plantarea de copaci, agricultura organic i managementul punatului. Aceste practici au
fost selectate deoarece îndeplineau anumite criterii de baz, incluzând, printre altele, rentabilitate / consum
sczut de resurse, tehnologie durabil uor de transferat, rezultate bune obinute în vederea îmbuntirii
calitii apei i nici un efect negativ asupra mediului. Acestea sunt soluii eficiente "testate i încercate", ce
pot fi aplicate problemei deversrilor de îngrminte chimice în apele de suprafa i în pânza freatic.

De câte ori va fi posibil, proiectul va lucra cu personalul de extensie al ASSP (Proiectul pentru servicii de
sprijinire a agriculturii). Proiectul va viza de asemenea s consolideze cadrul legislativ i de reglemetare
pentru a promova activitile prevzute în proiect i un program de contientizare a publicului va fi dezvoltat
în vederea rspândirii beneficiilor practicilor agricole viabile din punct de vedere ecologic.

4.Cadrul Instituional

4.1.Organizaiile Executante

Ministerul Apelor i Proteciei Mediului a fost desemnat de ctre Ministerul Finanelor Publice (MFP) drept
organismul responsabil, la nivel global, cu implementarea proiectului.

4.2. Managementul Proiectului

O Unitate de Management al Proiectului (UMP) îi va stabili sediul la DGA Clrai pentru a asigura
coordonarea activitilor de implementare desfurate de ctre diversele agenii locale i naionale, incluzând
reprezentai locali ai MAAP i ai MAPM, precum i pentru a se ocupa de activitile de achizitii, de toate
aspectele financiare legate de pli, de administrarea conturilor proiectului i monitorizarea financiar,
precum i de monitorizarea i evaluarea tuturor activitilor proiectului. Un Comitet Director al Proiectului
(CDP), având în componen reprezentani ai MAPM, MAAP, MFP i ai Ministerului Administraiei Publice
Locale, a fost instituit cu scopul de a presta activiti de consiliere, supraveghere i asisten în problemele de
profil legate de implementarea proiectului. Ministrul Apelor i Proteciei Mediului va fi co-preedinte al
Comitetului Director al Proiectului. Aranjamentele referitoare la cadrul instituional asupra crora au czut
de acord MAPM, MAAP, MFP i conducerea local, ar urma s stabileasc acele cerine de colaborare

22
necesare implementrii proiectului. Asemenea aranjamente ar ajuta, de asemenea, la consolidarea capacitii
de a promova i de a monitoriza practici agricole viabile i la îmbuntirea sectorului agricol al României.
(vezi Anexa 1, Addenda 1 pentru Organigramă).

În scopul descentralizrii implementrii la nivel local, al consolidrii proprietii i a capacitii locale, i al
evalurii eficiente a impactului produs de activitile proiectului, implementarea activitilor din cadrul
proiectului va fi încredinat instituiilor locale relevante, i anume: DGAIA Clrai i oficiile sale OJCA i
OJSPA; Inspectoratului pentru Protecia Mediului (IPM) si Direcia de Sntate Public; agenia de
consultan ANCA; ICCPT, Fundulea, precum i Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunrii.
Membrii acestor organizaii vor fi pregtii în vederea implementrii unor activiti relevante în cadrul
proiectului, pregtire ce se va dovedi eficient pe termen lung în consolidarea capacitii locale de a reduce
poluarea cu îngrminte chimice provenite din producia agricol. Coordonarea la nivel judeean va fi
asigurat de un Comitet Coordonator al Proiectului (CCP), condus de Preedintele Consiliului Judetean i
avându-l pe Prefect în calitate de vice-preedinte. Membrii Comitetului vor include vice-preedintele
Consiliului Judeean Clrai, Arhitectul sef din Consiliul Judeean, directorii DGAIA, IPM, Direciei de
Sntate Public, OJCA, OJSPA i OCAOTA, un reprezentant NGO, doi fermieri independeni i primarii
celor apte comune, toi acetia fiind pe deplin dedicai proiectului.

23

4.3. Probleme de achiziionare

Unitatea de Pregtire a Proiectului (UPP) a pregtiti un plan de achiziionare detaliat. Specialistul în
achiziionare al UMP ASSP, care este bine pregtit în aciuni de achizitii conforme cu procedurile Bancii, va
lucra i el în scopul sprijinirii APCP propus. Documentele de licitaie pentru primul an de aciuni de
achiziionare se afl în curs de pregtire i se ateapt s fie gata pentru negocieri. Valoarea total a
contractelor ce fac subiectul evalurii anterioare este estimat la echivalentul a 1,55 mil. USD sau 30% din
valoarea sprijinului financiar. Dat fiind lipsa relativ de amploare a unui numr mare de contracte, precum
i natura repetitiv a contractelor civile importante (referitoare la faciliti de stocare a gunoiului de grajd),
acest nivel al evalurii iniiale este considerat acceptabil.

4.4. Probleme de management financiar

Sistemul bancar din România este perceput ca fiind potenial vulnerabil în sectorul lichiditilor. În ciuda
unui anumit grad de de restructurare a sectorului bancar, riscul pe care îl prezint sistemul este înc
semnificativ; cu toate acestea, prin deschiderea unui Cont Special al proiectului la BCR, cea mai mare banc
din România, riscul bancar este meninut la un nivel acceptabil. De asemenea, inflaia i rata de schimb leu-
dolar este problematic în România. În anul 2000 inflaia era de 40%, iar deprecierea monedei de 42%.
Guvernul a estimat o valoare a inflaiei de 25% pentru anul 2001.

Pentru a înltura orice risc de nepotism i corupie ale UMP, (i) toate ordinele de plat vor fi co-semnate de
administratorul UMP i de specialistul în management financiar; (ii) reprezentanii beneficiarilor vor dovedi
cu acte munca depus, bunurile livrate i serviciile prestate înainte ca plile s fie executate de ctre UMP;
i (iii) obligaiile fiecrui membru UMP vor fi clar specifiate în manualul de management financiar.

În ceea ce privete problema unor posibile întârzieri ale plilor ctre furnizori: (i) datorate semnturilor ce
trebuie obinute pentru contribuiile guvernamentale; i (ii) unor finanri complementare inadecvate din
conturile guvernamentale destinate proiectului, experiena acumulat din acest gen de proiecte indic faptul
c o supraveghere atent din partea Bncii Mondiale poate reduce acest risc i nu a prezentat o problem
pân în momentul actual. MFP a promis ferm c fondurile complementare destinate acestui proiect vor fi
puse la dispoziie începând cu anul fiscal 2002.

Majoritatea contribuiiilor beneficiarilor se ateapt s fie nefinanciare. Acest aspect poate conduce la
neînelegeri privitoare la sumele echivalente în bani ale acestor contribuii. Riscul va fi redus prin acordul
aprioric asupra mecanismelor de cuantificare, bazat pe fondul condiiilor locale. Dac un beneficiar aduce o
contribuie financiar, aceasta va fi depozitat intr-un cont bancar, iar o declaraie bancar doveditoare va fi
ataat acordului în cauz. Când contribuia adus este de tip nefinanciar, acordul de finanare va detalia
mecanismul de convertire în bani a contribuiei nefinanciare i va specifica natura acesteia. Aceste msuri
sunt destinate pstrrii la un nivel moderat al riscurilor.

5. Aspecte legate de probleme de mediu: Categoria
ecologic: B (Evaluare Parial)

5.1. Rezumat al etapelor urmate în evaluarea ecologic i în pregtirea EMP (incluzând consultan i schimb
de informaii), precum i problemele semnificative i soluiile oferite de aceast analiz.

Obiectivul ecologic major al proiectului este reducerea cantitii de îngrminte chimice ce se infiltreaz în
pânza de ap freatic sau care este deversat direct în reeaua hidrografic i apoi în Marea Neagr. Prin
managementul integrat al exploatrii apelor i a solului i cu participarea deplin a beneficiarilor, proiectul
va fi implementat într-o manier care s impulsioneze participarea prilor interesate, astfel încât s aib un
impact ecologic i financiar maxim asupra zonei. Se ateapt astfel ca proiectul s fie benefic mediului. Nu
se estimeaz un impact negativ.

Ca parte a Componentei 1, proiectul va oferi sprijin pentru 4000 de buncre de depozitare a gunoiului de
grajd la nivelul gospodriilor individuale, precum i 14 depozite la nivel de sat. Problemele ecologice legate

24
de acest aspect pot include scurgeri de îngrminte naturale din depozitele la nivel de sat (în cazurile în care
construcia nu s-a fcut în conformitate cu instruciunile date), împrtierea neadecvat a ingrmintelor
naturale pe ogoare i igienizarea incomplet a depozitelor individuale i a marilor platforme de gunoi. S-a
realizat o evaluare ecologic i s-au propus msuri de reducere a riscurilor implicate de aceste probleme
ecologice care sunt descrise în Anexa 11. De asemenea, a fost dezvoltat un plan de management ecologic cu
scopul de a se asigura c activitile desfurate în cadrul acestei componente a proiectului vor fi
monitorizate îndeaproape prin inspecii regulate efectuate de ctre ageniile ecologice locale.

5.2. Care sunt principalele trsturi ale EMP? Sunt ele adecvate?

Principala trstur a EMP este implementarea unui proiect cuprinztor de monitorizere a calitii apei i a
solului în zona proiectului pentru a evalua efectele diverselor activiti din cadrul proiectului legate de
reducerea infiltrrilor de îngrminte chimice în apele subterane i de suprafa. S-au efectuat eforturi
standardizate de monitorizare a calitiii apei i a solului pentru a le oferi factorilor de decizie i oficialilor
date credibile în privina problemelor i a tendinelor calitii apei din rezervele de ap potabil, din Dunre
i afluenii si. Aceste eforturi sunt împiedicate de lipsa echipamentelor adecvate de monitorizare i de
laborator, precum i a substanelor chimice necesare funcionrii i întreinerii laboratoarelor de monitorizare
a calitii apei i a solului, din cadrul Inspectoratului de Protecie a Mediului (IPM) i al Direciei de Sntate
Public (DSP) a judeului Clrai. Proiectul va oferi echipament de laborator suplimentar, substante
chimice, consumabile si instruire pentru a întari capacitatea IPM. Proiectul va finana un plan complex de
monitorizare a calitii apei i a solului pentru colectarea datelor despre fântânile cu ap potabil,
piezometrelor, canalelor de irigaii i de desecare care deverseaz îngrminte în Dunre i Marea Neagr.
Aceste date urmeaz s fie analizate i puse la dispoziia tuturor prilor interesate într-o form accesibil.
Proiectul va realiza i va evalua un model de simulare pe computer la scara bazinului hidrografic pentru a
putea prevedea i estima efectele activitilor agricole din zona bazinului asupra reducerii cantitilor de
îngrminte deversate în Dunre. Planul de monitorizare va fi implementat de UMP cu echipamentul i
asistena tehnic oferite de IPM i DSP.

Pentru proiectele de categorie A i B, durata i statutul EE (Evalurii Ecologice):
Data primirii schiei finale: Iulie 2001

S-a realizat o evaluare ecologic a diverselor activiti din cadrul proiectului i s-au propus msuri de
diminuare a efectelor pentru a face fa unor posibile impacte ecologice, în cadrul PME (Planului de
Management Ecologic) expus în Anexa 11. Acest proiect va avea efecte pozitive asupra mediului. PME se
adreseaz unor probleme ecologice variate (cum ar fi calitatea apelor subterane i de suprafa, calitatea
solului i diversitatea biologic), potenialelor impacte ecologice i aciunilor propuse pentru faza de
implementare a PME. Acesta a fost creat pentru a evalua activitile din cadrul proiectului legate de
monitorizarea calitii apei i a solului astfel încât s se poat lua msuri imediate de diminuare în cazul în
care apare un potenial accident ecologic. Toate activitile din cadrul PME vor fi implementate în cursul
primului an al proiectului.

EA si PME au fost trimise la Infoshop-ul din data de 27 August 2001.

Cum au fost consultate prile interesate în stadiile de a) prospectare ecologic i b) de redactare preliminar
a raportului de evaluare ecologic, asupra impactelor ecologice i a PME propus? Descriei
mecanismele de consultare folosite i grupurile care au fost consultate.

Diversele pri interesate includ micii fermieri independeni, proprietarii marilor ferme, organizaii
neguvernamentale, primarii i vice-primarii celor 14 comune i oficialii din cadrul DGAIA, Departamentul
pentru Irigatii si Intretinerea Solului, IPM, DSP i ageniile internaionale de genul USAID. Aceste pri
interesate au fost consultate fiecare în parte i s-au discutat diverse funcii ale proiectului. Toate aceste pri
interesate au fost consultate asupra problemelor de calitatea apei i a solului existente în regiune i asupra
calitii apei Dunrii. Toate prile implicate au fost de acord asupra faptului c Dunrea este poluat cu
îngrminte i c interveniile propuse în cadrul proiectului ar fi benefice pentru regiune. Unele pri
interesate au fost de acord s participe la activitile din cadrul proiectului permiând s se preleveze mostre

25
de ap din fântânile cu ap potabil. PME a fost discutat pe larg cu oficiali din IPM i DSP, precum i cu
primarii comunelor. S-a propus ca dup aprobarea proiectului dar înaintea demarrii implementrii acestuia,
PME s fie promovat în cadrul unor întruniri la nivel de sat în scopul de a informa publicul i de cuta sprijin
suplimentar.

Ce mecanisme de evaluare i monitorizare a impactului proiectului asupra mediului au fost stabilite?
Indicatorii reflect obiectivele i rezultatele PME?

Un program complex de monitorizare a calitii apei i a solului a fost pregtit pentru implementare.
Activitile desfurate în cadrul proiectului vor fi intens monitorizate pentru a se determina impactul
activitilor importante asupra calitii apei i a solului. Prin acest proiect se vor instala i monitoriza 20 de
piezometre pentru determinarea scurgerilor de azot i fosfor de-a lungul gradientului de ap freatic (a
liniilor de curgere a apelor subterane) ctre reeaua care se vars în final în Dunre. De asemenea, proiectul
va monitoriza calitatea apei din trei scurgeri facute de om si una naturala din josul zonei asanate si care
deverseaza nutrienti direct în Dunare. Datele obinute de la piezometre i de la sistemele deschise de
desecare vor ajuta la calcularea reducerii deversrilor de îngrminte în Dunre. În trei puncte de observaie
stabilite în perimetrul proiectului se vor evalua efectele managementului îngrmintelor, lucrrilor agricole
i ale rotaiilor culturilor asupra calitii apei i a solului. De asemenea, se va instala un echipament minim de
monitorizare a efectelor pozitive asupra calitii apei ale zonelor-tampon, împduririi i ale practicilor agro-
forestiere. Indicatorii de evaluare ecologic se reflect în PME i rspund obiectivelor i scopurilor acestui
proiect.

Cursuri de ap internaionale

OP/BP 7.50 nu se aplic acestei pri a proiectului pentru c acesta nu se refer la poluarea apei sau poluarea
potenial a apelor internaionale (paragraful 2 din O.P. 7.50). Dimpotriv, proiectul este destinat diminurii
nivelurilor actuale de poluare a Dunrii i a Mrii Negre: Proiectul va fi finanat în cadrul Parteneriatului
Strategic GEF pentru Dunre i Marea Neagr, care are ca scop reducerea nivelului polurii acestor cursuri
de ap internaionale. Parteneriatul a fost pregtit pe baza Conveniei de la Bucureti pentru Protejarea Mrii
Negre împotriva polurii (1992) i pe baza Conveniei de Protecie a Dunrii (1994), care au fost semnate i
ratificate de rile riverane. Interveniile din cadrul Parteneriatului, inclusiv controlul polurii provenite din
agricultur, decurg direct din planurile Strategice de Aciune (PSA) pregtite i puse în practic de Comisiile
Dunrii i Mrii Negre care pun în practic respectivele convenii. Comisiile i cele 17 ri riverane ce au
participat la Întrunirea de Evaluare a Situaiei Dunrii i Mrii Negre din 29-30 iunie 2000, în Istanbul, au
sprijinit Parteneriatul i cele trei proiecte-model, inclusiv Proiectul de Control al Polurii provenite din
Agricultur în România. Pe baza acestui sprijin acordat de rile riverane, Consiliul GEF din mai 2001 a
aprobat Parteneriatul.




Aspectul social

Trecei pe scurt în revist problemele sociale-cheie relevante pentru obiectivele proiectului i specificai
efectele sociale ale dezvoltrii proiectului.

Terenul agricol cuprins în perimetrul proiectului este împrit in ferme, terenuri i loturi, iar cldirile
fermelor sunt situate în afara câmpurilor, de obicei în interiorul satelor. Acestea sunt zonele destinate
locuirii, depozitrii alimentelor pentru consum, precum i a hranei animalelor i adpostirii animalelor ­
psri de curte, porcine, bovine, ovine, cabaline. Zona se caracterizeaz printr-o concentraie ridicat de
animale, cunotine limitate în domeniul practicilor de depozitare, management i aplicare eficiente a
îngrmintelor, precum i a unei mari cantiti de gunoaie menajere depozitate în apropierea fântânilor i a
cursurilor de ap. Acest aspect are un impact serios asupra sntii oamenilor, având în vedere faptul c
poluarea generala a apei subterane cu azotai, azotii i bacterii a crescut constant; 15 nou nscui (sub 6 luni)

26
au fost spitalizai in 1997, fiind diagnosticai cu intoxicaie acut cu azotai. Cazurile de diaree acut
depesc nivelurile naionale, în aceast arie cuprins în perimetrul proiectului (detalii în Referatul 1).

La nivel naional restructurrile i reducerile de fonduri guvernamentale influeneaz condiiile economice pe
scar larg determinând scderea salariilor i omajul. La nivelul perimetrului de demonstraii inclus în
proiect, urmtoarele probleme cheie pentru dezvoltare rural sunt urmrite: exploatarea neviabil a
resurselor, omajul, nivelul sczut al educaiei i lipsa de acces la creditele de finanare a practicilor agricole
ecologice. Condiiile economice precare i implicaiile acestora asupra strii sociale generale determin o
lips de interes a prilor implicate în domeniul proteciei mediului. Proiectul va avea ca efect crearea unor
oportuniti economice pentru prile cheie interesate aflate in relaie cu obiectivele acestui proiect.

S-a desfurat un studiu de baz la nivel de comun i sate si care este disponibil pentru consultare.
Rezultatele studiului au fost folosite pentru ajustarea proiectului. Studiul va avea loc anual, pentru a
monitoriza progresul proiectului.

O abordare participativ: în ce msur particip la acest proiect prile-cheie interesate ?

În cursul pregtirii proiectului, prile-cheie interesate, fermierii independeni, organizaiile
neguvernamentale i oficialitile locale au fost consultate în scopul planificrii detaliate a componentelor
proiectului. S-a facut o evaluare de baza pentru a identifica nevoile si prioritatile relevante ale beneficiarilor
iar informatia obtinuta de la grupurile participante a jucat un rol important in dezvoltarea proiectului.

În ce msur acest proiect presupune consultarea sau colaborarea cu organizaii neguvernamentale sau cu alte
organizaii civile?

Activitile de pregtire a proiectului au fost desfurate beneficiind de sprijinul i participarea depline ale
factorilor din Guvern, ale diverselor institute de cercetare, ale ageniilor neguvernamentale i organizaiilor
civile importante. Numeroase întruniri de consultare au fost organizate în perioada de pregtire a proiectului,
iar contribuiile acestor grupuri au ajutat la planificarea proiectului. Statul de proprietate al pamântului este
înca în tranzitie. Cu toate acestea în zona proiectului nu exista probleme de stramutare.

Ce aranjamente instituionale s-au fcut pentru a se asigura c proiectul îi va îndeplini obiectivele vizând
dezvoltarea social?

UMP va asigura deplina participare a beneficiarilor la implementarea proiectului. UMP va monitoriza i va
evalua anual progresul proiectului, i va compara impactul activitilor desfurate în cadrul proiectului cu
studiul socio-economic de baz fcut în perioada de pregtire a proiectului. UMP va desfura o analiz
sistematic a impactului i a rezultatelor proiectului, iar rezultatele activitilor de monitorizare i evaluare
vor servi la îmbuntirea procesului de implementare.



Cum va monitoriza proiectul performana sa pe fondul efectelor asupra dezvoltrii sociale?

Monitorizarea se va fundamenta pe studiul socio-economic de baz fcut în perioada de pregtire a
proiectului. S-au cules numeroase date în sate i comune , iar UPP a stabilit indicatori de performan pe
baza Anexei 1. Un sistem bine pus la punct de monitorizare i evaluare, care va include indicatori sociali,
este în curs de dezvoltare de ctre UMP, care va monitoriza i va evalua nivelul de performan al proiectului
desfurând studii în rândul beneficiarilor. Rezultatele activitilor de monitorizare i evaluare vor servi la
îmbuntirea procesului de implementare. Va avea loc o evaluare parial, la mijlocul trimestrelor, pentru a
estima progresul general al proiectului. Datele aflate, împreun cu recomandrile de îmbuntire, vor fi
folosite la restructurarea proiectului, daca aceasta este necesara.




27
Politici de siguran

Care din urmtoarele politici de siguran se aplic acestui proiect?

Politica
Aplicabilitatea
Evaluare ecologic (OP 4.01, BP 4.01, GP4.01)
Da Nu
Habitate naturale (OP 4.04, BP 4.04, GP 4.04)
Da Nu
Silvicultur (OP 4.36, GP 4.36)
Da Nu
Managementul duntorilor (OP 4.09)
Da Nu
Proprietate cultural (OPN 11.03)
Da Nu
Populaiile locale (OD 4.20)
Da Nu
Strmutare involuntar (OD 4.30)
Da Nu
Sigurana digurilor ( OP 4.37, BP 4.37)
Da Nu
Proiecte în apele internaionale ( OP 7.50, BP
Da Nu
7.50, GP 7.50)
Proiecte în zone cu statut nestabilit (OP 7.60,
Da Nu
BP 7.60, GP 7.60)

Descriei ce msuri au fost luate în cadrul proiectului pentru a se asigura conformarea la politicile de
securitate aplicabile.

Proiectul cuprinde câteva activiti care vor avea ca rezultat impacte pozitive asupra mediului. Singura
precauie care trebuie luat este asigurarea c acele 14 faciliti de stocare la nivel de sat sunt planificate
corect i construite în conformitate cu imperativele ecologice ale Inspectoratului de Protecie a Mediului
(IPM). Proiectul a stabilit ca msur de siguran ca aceste depozite mari de stocare s fie pregtite sub
supravegherea personalului tehnic al Consiliului Judeean, iar IPM va asigura c s-au respectat imperativele
ecologice referitoare la împiedicarea infiltrrilor de îngrminte în apele subterane ori de suprafa. Aceste
depozite nu vor fi construite în apropierea vreunei surse de ap. De asemenea, depozitele de stocare a
îngrmintelor naturale vor fi împrejmuite cu garduri pentru o mai mare siguran. O alta prevedere de
siguranta este aceea ca proiectul va implementa un program extins de monitorizare a calitii apei i a solului
pentru a se asigura c infiltrarea îngmintelor naturale în apa subterana nu se produce (vezi Sectiunea 5.3).

F. Viabilitate i riscuri

1. Viabilitate

În scopul promovrii viabilitii instituionale, UMP va avea sediul în cadrul filialei Clrai a Direciei
Generale pentru Agricultur (DGAIA) aducând astfel proiectul la nivel local. La nivel naional MAAP,
MAPM i MFP ii acord sprijinul total, precum i ageniile locale guvernamentale, consiliile comunale i
comunitile de fermieri. Atât DGAIA cât i IPM, ambele având o capacitate instituional puternic i o
experien dovedit în domeniu, la nivel regional, vor fi principalele responsabile pentru implementarea
proiectului la nivel local i îi vor asigura astfel viabilitatea. Proiectul va oferi asisten în consolidarea
capacitii de aciune în probleme de politic i reglementare, ceea ce va permite MAAP i MAPM s pun
bazele unei fundaii solide a managementului global al proiectului. Pentru a se asigura viabilitatea social,
proiectul a pus accentul pe implicarea, înc din fazele iniiale, în procesele de pregtire i de implementare a
proiectului, a prilor principale interesate, printre care se numr factori de decizie, oficialiti locale,
fermieri, asociaiile acestora i organizaiile nonguvernamentale. O astfel de implicare va avea ca rezultat
crearea unui sentiment al proprietii i va contribui la viabilitatea social a proiectului. În plus, proiectul va
aduce beneficii fermierilor prin promovarea unor practici agricole caracterizate prin reducerea costurilor i
creterea profiturilor, precum i a unui sistem ecologic de agricultur, care are potenialul de a deschide noi
piee pentru fermierii locali. Asemenea intervenii ale proiectului îi vor asigura viabilitatea financiar.
Viabilitatea Ecologic este elementul-cheie al proiectului.

2. Riscuri (reflectând eecul estimrilor din coloana 4 a Anexei 1):

28

Msuri de Reducere a
Riscuri Evaluare
a
Riscurilor
Riscurilor
De la rezultate ctre

obiective
Implicarea sczut/neadecvat
N Direcionarea unui program de
a conducerii i a institutelor
sensibilizare a opiniei publice
naionale i a celor locale în
ctre sectoarele interesate,
activiti ale proiectului,
inclusiv factorii de decizie
conducând la creterea
pentru mobilizarea ajutorului
polurii Dunrii i a Mrii
în activitile de îmbuntire
Negre, precum i eecul
a calitii apei. O abordare
autoritilor locale i naionale
constând în participarea la
în activitile de evitare a
dezvoltarea planurilor i la
distrugerilor ulterioare.
pregtirea profesional a
personalului.
Organizaiile de implementare
N
Proiectul va oferi beneficii de
pot avea dificulti în
pregatire i dezvoltare a
atragerea
i pstrarea
carierelor, i va activa în
personalului calificat
sensul stabilirii loialitii fa
de acest câmp profesional
nou-aprut.
Lipsa resurselor financiare
M Beneficiile
proiectului
vor
poate pune în pericol preluarea
demonstra eficiena
i
activitilor proiectului în alte
necesitatea de a repeta
zone similare ale României.
proiectul,
i vor atrage
sprijinul guvernamental;
prospectarea pieei în scopul
gsirii de finanatori.
Fermierii nu au acces la
S
Ajutoare financiare de cel
credite, utilaje i resurse care
puin 70% vor fi puse la
s le dea posibilitatea de a
dispoziie pentru construirea
practica o agricultur
unor depozite rezistente pentru
ecologic.
înmagazinarea îngrmintelor
naturale solide. Se va încuraja
împrirea costurilor prin
contribuiile nefinanciare
aduse de ctre fermieri,
reducându-se atfel nevoia de
contribuii în bani .


De la componente ctre

rezultate
Fermierii sunt puin dispui sa
N Pregtirea fermierilor i
accepte practici agricole
validarea precaut atât a
avansate, ecologice.
personalului, cât i a
practicilor agricole ecologice
propuse; consiliere la faa
locului; promovarea
beneficiilor imediate i pe
termen lung rezultate din
activitile proiectului.
Desfurarea unei campanii de

29
rspândire a informaiilor
referitoare la beneficiile i
rezultatele practicilor agricole
ecologice.
Dispute asupra proprietii
M
Terenul a fost arendat pe
terenului în cazul redrii în
termen lung. Guvernul
circuitul agricol a zonelor
României cere arendailor s
asanate.
urmeze practicile ecologice
recomandate de APCP în
zonele respective.
Noi surse private de finanare
M Asigurarea
participrii
nu îi fac apariia.
finanatorilor la proiect.
Beneficiarii nu pot creea
S
Pentru început se vor
sisteme de management i de
implementa planuri si
stocare a îngrmintelor
proiecte-pilot care s dezvolte
naturale care s prezinte
sisteme ieftine de manipulare
interes.
i de depozitare a
îngrmintelor naturale care
s îi atrag pe fermieri.
Conducerea local a fost de
acord s împart costurile
construirii platformelor.
Stimulentele oferite de proiect
M Proiectul
va
desfura o larg
nu sunt suficiente pentru a
campanie de contientizare a
motiva fermierii sa participe.
opiniei publice asupra
beneficiilor proiectului la nivel
economic (venituri ridicate) i
medical (igienizare i rezerv
de ap potabil îmbuntite).
Estimare Global a Riscului
M
Evaluarea riscurilor ­R (Risc Ridicat), S (Risc Substanial), M (Risc Mediu), N (Risc Neglijabil sau Sczut)


3. Aspecte controversate posibile

Absente.






G. Principalele Condiii pentru Acordarea Sprijinului

1. Condiia de eficien
UMP-ul a fost stabilit în acord cu legea Beneficiarului, iar personalul calificat a fost ales într-o maniera
satisfacatoare pentru Banca;
Beneficiarul a selectionat auditorii, amintiti în sectiunea 4.01(b)(i) din Acordul de Grant, cu experienta,
calificarile si termenii de referinta satifacatori pentru Banca.

Condiii pentru negocieri


30
· Clarificarea statutului legal al zonei Clrai-Răul i semnarea unui Acord între Institutul Naional de
Cercetare Dezvoltarea Delta Dunrii / MAPM ­ FPS / MAAP pentru iniierea lucrrilor de reconstructie
a orezriei abandonate.
· Semnarea aditionalelor referitoare la acordurile de arendare în zona Boianu ­ Sticleanu; aditionalul
stipuleaz c arendaul se oblig s urmeze practicile agricole ecologice recomandate de APCP.


2. Alte condiii [clasificate în concordan cu tipurile stipulate de Acorduri Legale].

MAPM va susine UMP prin resurse, componen i în termeni de referin satisfctori pentru Banc pân
la terminarea proiectului.

Orice schimbari ale CDP, CCP si UMP se vor face numai cu acordul Bancii.

H. Gradul de pregtire pentru implementare
1. a) Documentele de demarare a proiectului referitoare la activitile din primul an sunt complete i gata
de începerea implementrii proiectului.
1. b) Nu este aplicabil.

2. Documentele de achiziionare referitoare la activitile din primul an sunt complete i gata de începerea
implementrii proiectului.
3. Planul de Implementare a Proiectului a fost evaluat i estimat ca fiind realist i de o calitate
satisfctoare.
4. Urmtoarele aspecte sunt absente i sunt discutate în cadrul condiiilor de împrumut (Seciunea G):

I.
Conformarea la Politica Bncii

1. Acest proiect este în conformitate cu toate politicile bancare aplicabile.
2. Se recomand aprobarea urmtoarelor excepii de la politica Bncii. Proiectul este în concordan cu
celelalte politici bancare aplicabile.

____________________ _____________________ _____________________
Jitendra P. Srivastava Kevin M. Cleaver Andrew N. Vorkink
ef de Echip Director/Manager de Sector Director/Manager Naional





















31
Anexa 1 : Analiza pe scurt a Proiectului
ROMÂNIA: PROIECT ,,CONTROLUL POLUARII IN AGRICULTURA"
Ordonarea
Indicatori-cheie ai
Monitorizarea i
Aprecieri Critice
Obiectivelor
Performanei
Evaluarea
Scopul CAS :
Indicatori de Sector: Rapoarte
(pornind de la Scop
Protecia
i Îmbuntiri treptate Zonale/Naionale:
la Misiunea Bncii)
managementul viabil ale calitii apei i a Statistici agricole
Practicile agricole
al resurselor naturale solului
Colectarea periodic îmbuntite
i al mediului

de ctre IPM de date contribuie la


pe marginea calitii dezvoltarea economiei


solului i a apei din naionale prin


rezervele de ap creterea veniturilor


majore
medii i îmbuntirea



calitii mediului.




Asistarea României la Capacitatea de a viza Rapoarte naionale
Apartenena la UE va
implementarea
degradarea ecologica
crete nivelul mediu al
Planului Strategic
a Mrii Negre.

veniturilor
pentru Protecia Progres pe calea

Mediului
îndeplinirii
Evaluri UE periodice Standardele adoptate
Asistarea României în obiectivelor de
sunt în conformitate
procesul de integrare conformare la
cu cerinele UE
în UE
standardele ecologice

din legislaia UE.

Întrirea capacitii

locale în judeul

Clrai a IPM i
DSP.
Planul Operaional


GEF:



Obiectivul Proiectului Contientizarea
Statistici Agricole
Capacitatea
de a reduce deversarea crescând a
Studii Regionale i Guvernului de a-i
de îngrminte pericolului polurii colectarea, de ctre mobiliza resursele în
chimice în Dunre i cursurilor de ap IPM i DSP, a datelor vederea reducerii
în Marea Neagr este extrateritoriale cu
periodice despre
ameninrilor la
în conformitate cu îngrminte chimice calitatea apei din adresa cursurilor de
Planul Operaional nr. i animale
cursurile de ap ap, pecum i de a-i
8, plan operaional
majore cuprinse în consolida capacitatea
axat în special pe
aria proiectului
instituional de a face
problema cursurilor

fa unor probleme
de ap aflate în

ecologice viitoare
pericol i a celor mai


importante ameninri


externe la adresa


ecosistemelor

Efortul susinut de a
acestora. Obiectivele

creste contientizarea
Proiectului sunt de
Studii Regionale
publicului, cererea de
asemenea în
protecie
i de
conformitate cu cu
îmbuntire, ca fiind
Planul Operaional nr.
adevrai factori
9, Managementul
ecologici
Integrat al Apei i
Solului dintr-o Zon
de Interes Multiplu

32
Obiectiv Global:
Indicatori ai
Rapoartele
(de la Obiectiv la

Rezultatului/
Proiectului
Scop)

Impactului:


Rspîndirea
Sporirea
Statistici agricole
Interveniile ample
semnificativ a
contientizrii
Seturi de date asupra din cadrul proiectului
folosirii practicilor
problemelor agricole calitii apei
se reproduc pe o scar
agricole ecologice în ecologice în rândul Evaluare social
larg.
rândul asociaiilor de fermierilor din


fermieri, fermelor de interiorul i din afara
Adoptarea de ctre
familie i ale altor zonei proiectului.
Evaluare ecnomic i guvern a unor politici
fermieri importani
financiar
ecologice îmbuntite
din zona-int a
Rspândirea zonei de
care se refer la
proiectului. Obiectivul adoptare a
Rapoarte anuale
controlul polurii
ecologic global const tehnologiilor de
regionale i naionale
agricole difuze.
în a reduce, pe termen producie
i de

lung, deversarea
conservare a
Discuii cu grupuri de
îngrmintelor
resurselor.
fermieri
i
chimice i ale altor
administraiile locale
poluani agricoli în Un nivel ridicat de
Dunre i în Marea satisfacere a prilor
Neagr prin
implicate.
managementul

integrat al resurselor Un procent de 65%
apei i ale solului din din totalul fermierilor
regiunea Clrai, s implementeze
precum
i prin
practici agricole
exploatarea ecologic ecologice.
viabil a resurselor
naturale cuprinse în
dou zone agricole
asanate.
Rezultatul fiecrei Indicatori ai
Rapoartele
De la rezultate la
Componente:
rezultatului:
proiectului
obiective
1. Judeul Clrai
Promovarea unor noi Rapoarte trimestriale Tehnologiile rspund
Subproiecte ASSP,
practici agricole
de la APCP i ASSP
nevoilor fermierilor
SCG în judeul ecologice


Clrai cu orientare


ecologist.







Pachete de activiti Un înalt nivel de Rapoarte trimestriale

care vizeaz participare


managementul
(cuprinzând toate


îngrmintelor
comunele, toate satele

naturale
i 65% din fermierii


individuali) din



zonele-int care au


construit depozite



pentru gunoi de grajd,


etc.






Un proiect­pilot bine Un nivel înalt al Rapoarte trimestriale
Pieele i preurile
documentat,
participrii (toate

ofer stimulente
completat i evaluat în comunele, toate satele
suficiente
vederea aplicrii în i 65% din fermierii
productorilor i celor

33
alte zone
individuali) în zonele
din ramura de

vizate unde s-au

prelucrare a

desfurat planuri de
produselor agricole

management al



îngrmintelor



chimice
i s-au



evaluat / demonstrat


alte practici agricole


ecologice.






Management viabil
Folosirea practicilor Rapoarte trimestriale
O continu exploatare
adoptat în zona
agricole ecologice.
Rapoarte IPM de a terenului bazat pe
Boianu-Sticleanu
Desemnarea zonei
monitorizare i de planurile dezvoltate.

destinate reîmpduririi colectare periodic a Alte programe

ecologice.
datelor referitoare la guvernmentele nu

Planul de
calitatea apei.
contravin obiectivelor

management adoptat
proiectului.

pentru Rezervaia


Iezer-Clrai.



Îmbuntirea calitii


apei din canalele de


desecare.






Un bun sistem de O mai bun calitate a Rapoarte anuale de Sprijinul specializat,
monitorizare a calitii apei i a solului.
monitorizare
acordat constant de
solului i a apei

întocmite de APM i ctre conduceea local


de DSP Clrai.
i naional în scopul



realizrii prilor



componente ale



proiectului.




2. Politica Naional


i Capacitatea de


Reglementare



Schiarea unui cadru Cadrul politic al
Legislaia
Sprijin constant i
politic îmbuntit controlului polurii guvernamental
întrirea politicii
pentru controlul
fr surs identificat

polurii din surse greu respect criteriile UE.

de localizat.







Adoptarea Codului
Adoptarea Codului
Rapoarte trimestriale
Oferirea resurselor de
Practicilor Agricole este monitorizat de
monitorizare
i
Adecvate.
ctre IMP.

reglementarea



standardelor
Consolidarea
Stabilirea legislaiei i Statistici agricole

instituional pentru a controlului


adoptarea agriculturii informativ.


ecologice.







3. Sensibilizarea



opiniei publice în


privina



implementriii



ulterioare a



proiectului în




34
alte zone:



Sporirea informrii Sensibilizarea opiniei Exemple de studii de
asupra modalitilor publice
evaluare social.

de reducere a polurii Adoptarea practicilor Rapoarte trimestriale.

cu îngrminte agricole ecologice


chimice a cursurilor


de ap din judeul


Clrai.







Sporirea cunoaterii Publicul larg i Exemple de studii de Alocarea resurselor
modalitilor de a fermierii sunt
evaluare social.

reduce poluarea cu informai asupra


îngrminte chimice posibilitii de a-i

provenind din
spori veniturile,


agricultur în cadrul protejând în acelai

celorlalte judee.
timp mediul.



Cereri, venite din Rapoarte trimestriale.


partea autoritilor


locale, de



reimplementare a



investiiilor din cadrul


proiectului.
.

Sporirea sensibilizrii Organizarea de vizite Rapoarte trimestriale
Fermierii i liderii din
opiniei publice i a i informarea

alte
ri devin
cererii de
fermierilor, a

interesai de reducerea
reimplementare
organizaiilor

polurii agricole din
ultrioar a proiectului neguvernamentale i a
surse dificil de
în alte zone.
oficialilor din alte
identificat i aloc

judee asupra

resurse pentru

proiectului din judeul
reproducerea

Clrai.

activitilor incluse în



proiect.
4.Managementul
Sprijin constant primit Rapoarte supervizare. O disponibilitate
proiectului
din partea Comitetului
adecvat a ageniilor
Proiectul beneficiaz Director al Proiectului
guvernamentale de a
de un bun
(CDP)
i al

oferi un necesar
management.
Comitetului

sprijin instituional.

Coordonator al



Proiectului (CCP).






Componentele/subco
Cifre iniiale Rapoartele
De la componente în
mponentele
(bugetul pentru
proiectului:
direcia rezultatelor:
proiectului:
fiecare component):

1. Judeul Clrai



9,22 mil. USD



Un sprijin financiar 5,20 mil. USD
Rapoartele
Autoritile locale
adecvat acordat

trimestriale de
sprijin iniiativa-pilot
practicior de

desfurare a
prin contribuirea cu
management al

proiectului
resurse.
îngrmintelor



naturale.







Promovarea
2,47 mil. USD
Rapoartele
Stimulentele cuprinse
practicilor agricole

trimestriale de
în proiect sunt

35
ecologice.

desfurare a
suficiente pentru a


proiectului
impulsiona



participarea



fermierilor la



desfurarea acestuia.
Managementul
1,09 mil. USD
Rapoartele
Întrirea planului de
integrat al zonei

trimestriale de
exploatare a
asanate Boianu-
desfurare a
terenurilor.
Sticleanu i refacerea
proiectului

ecologic a zonei


Clrai ­ Răul.







Capacitatea de a 0,46 mil. USD
Rapoartele anuale
Ageniile de
monitoriza calitatea
IMP i DSP în implementare se pot
apei i a solului;
problema calitii apei gsi în imposibilitatea
imperative ecologice.

i a solului.
de a atrage i de a


Studiu anual de caz de pstra personalul


evaluare social
calificat; dotarea



inadecvat a



laboratoarelor poate



constitui, de



asemenea, o



problem.
2. La nivel naional



0,27 mil. USD



Dezvoltarea unui
0,09 mil. USD
Schiarea unor politici Sprijinul constant i
cadru politic pentru
agricole adecvate
dorina de a
problema polurii din

implementa politicile
surse dificil de


agricole.
identificat







Dezvoltarea Codului 0,12 mil. USD
Schia codului

Practicilor Agricole


Adecvate







Promovarea
0,06 mil. USD
Statutul Cadrului

agriculturii ecologice

instituional.





3.Contientizarea



opiniei publice i


Strategia de



implementare a



proiectului în alte


zone (0,45 mil. USD)


Informarea publicului 0,21 mil. USD
Studiu anual de caz de Disponibilitate
din judeul Clrai

evaluare social
oportun a fondurilor



complementare.
Informarea publicului 0,17 mil. USD
Studiu de caz
Sprijin constant
i reimplementarea


acordat ageniilor de
proiectului la nivel

implementare
naional







Cooperarea regional 0,07 mil. USD
Rapoartele
Interaciune în
în vederea

trimestriale de
vederea beneficiilor
reimplementrii

desfurare a
mutuale

36
proiectului

proiectului





4. Unitatea de

Rapoartele

Management a

trimestriale de

Proiectului (0,86 mil.
desfurare a

USD)

proiectului





Administrarea
0,65 mil. USD
Rapoartele
Capacitatea de a
proiectului

trimestriale de
întreine personalul i


desfurare a
birourile i de a


proiectului
menine sprijinul



comunitilor
i



autoritilor locale
Evaluarea /
0,21 mil. USD
Rapoartele
Monitorizarea
trimestriale de
proiectului
desfurare a

proiectului




37
Anexa 2: Descrierea Detaliat a Proiectului
ROMÂNIA:PROIECTUL CONTROLUL POLUARII IN AGRICULTURA

Descriere pe componente

Componenta 1 a Proiectului ­ 9,22 mil. USD

Activiti desfurate în judeul Clrai:

În judeul Clrai, proiectul va sprijini activitile la dou niveluri: mai întâi la nivel judeean, unde se va
înlesni acordarea de fonduri în cadrul schemei ASSP de Granturi Competitive; apoi, în cele apte comune din
jurul lacului Glui. Zonele i activitile respective incluse în proiect vor fi urmtoarele:

Toate cele 48 comune ale judeului Clrai cuprinzând 410.000 ha de teren arabil i o populaie de 332.000
de locuitori în 94.000 de gospodrii. APCP va oferi sprijin pentru adaptarea tehnologic la cerinele
Schemei de Granturi Competitive, precum i pentru interveniile extinse la practicile ecologice, înlesnind
acordarea de fonduri adiionale din partea ASSP pentru judeul Clrai.

apte comune ­ Alexandru Odobescu, Ciocneti, Cuza Vod, Grditea, Independea, Vâlcelele i Vlad
epe ­, cuprinzând aprox. 90.000 ha din care 70.000 ha de teren arabil. Acestea însumeaz 10.540 de
gospodrii, cu o populaie rural total de 26.700. Partea sud-estic a acestei zone se întinde de-a lungul
cursului inferior al Dunrii i include zona asanat Boianu-Sticleanu (aprox. 23.000 ha). Iniial un teren
inundabil, a fost desecat i transformat în teren agricol, iar acum cuprinde vaste zone de teren cultivat,
arii cu pduri specifice câmpiilor inundate, terenuri degradate i cursul de ap Iezer-Clrai. Zona Iezer
Clrai, cu o suprafa de 3.200 ha, va fi în curând declarat rezervaie natural, constituind un coridor
important în migraia psrilor, cele mai multe dintre acestea fiind protejate prin Conveniile de la Bonn
i Berna. Iezer Clrai a fost desemnat prin studii WWF, sub egida Programului de Reducere a Polurii
Dunrii (Proiectul RO 67), NEAP, precum i prin studii recente coordonate de MAPM, drept o zon
prioritar în programul de reabilitare în zona Bazinul Dunrii de Jos. La est Boianu-Sticleanu se
învecineaz cu zona Clrai-Răul (cu un total de aproximativ 15.000 ha din care 3.000 ha reprezinta
cultura de orez). Proiectul va oferi fonduri pentru investiii în urmtoarele tipuri de activiti din cele
apte comune:
· Punerea la dispoziie a unor fonduri în regim de împrire a costurilor pentru instalarea unor incinte
modernizate de depozitare a gunoiului de grajd i pentru utilaje de colectare i rspândire a
îngrmintelor;
· Testarea i demonstrarea practicilor agricole ecologice;
· Promovarea exploatrii ecologice viabile a zonei Boianu-Sticleanu, incluzând un plan de management
adecvat cursului de ap Iezer Clrai, precum i refacerea ecologic a unei pri a zonei Clrai-Răul;
i
· Consolidarea capacitii la nivel judeean de monitorizare a calitii apei i a solului, i de punere în
practic a imperativelor ecologice.

Practici de management a îngrmintelor naturale (5,20 mil. USD). Aceast subcomponent va oferi
sprijin financiar pentru instalarea, la nivel de sat i de gospodrie individual, a unor incinte modernizate de
stocare a gunoiului de grajd, precum i a echipamentului de colectare i rspândire a îngrmintelor naturale
în cele apte comune. Fondurile acordate în sistem de împrire a costurilor în proporie de 70% din totalul
acestora vor servi la construirea unor incinte solide pentru depozitarea gunoiului de grajd la nivel de sat,
precum i a unor mici buncre cu sisteme de colectare a scurgerilor, la nivel de gospodrii individuale, dar i
la achiziionarea de echipamente pentru manipularea i rspândirea îngmintelor naturale. Satele i
gospodriile dornice de a participa la acest program de investiii vor fi selecionate pe baza criteriilor i a
aranjamentelor de plat asupra crora s-a czut de acord. Se va acorda prioritate grupurilor sociale
vulnerabile, vduvelor, femeilor care lucreaz în agricultur i gospodriilor mai srace (vezi Manualul de
Operare ­ Referat 16).


38
Se ateapt ca paisprezece din cele 21 de sate cuprinse în aria proiectului s investeasc în facilitile de
depozitare i de manipulare a îngrmintelor naturale, împrindu-se astfel costurile între fondurile
proiectului, cele oferite de gospodriile comunale i individuale (în bani i alte serviciii non-financiare),
precum i Consiliul judeean Clrai, care va contribui cu aprox. 25% (în bani) la costurile construirii
depozitelor pentru îngrminte naturale. Personalul tehnic al Consiliului Judeean va colabora la planurile
depozitelor la nivel de sat i va lucra împreun cu IPM pentru a se asigura c se indeplinesc imperativele
ecologice de împiedicare a scurgerilor de îngrminte naturale în sursele de ap subterane ori de suprafa.
Patru piezometre (dou în amonte i dou în aval) vor fi instalate în jurul fiecrei paltforme de stocare a
îngrmintelor naturale pentru a monitoriza calitatea pânzei de ap freatic, i pentru a se observa dac are
loc vreo infiltrare a ingrmintelor organice în pânza de ap freatic. Se vor avea în vedere pregtiea i
informarea comunitii în privina practicilor adecvate de colectare a deeurilor i de management al
îngrmintelor organice, incluzând compostul, testarea i aplicarea pe teren a acestora.

Sistemul de stocare a gunoiului de grajd: Elementele-cheie ale sistemului de stocare, precum i sprijinul
sub form de depozite la nivel de sat i de gospodrii individuale, care vor fi oferite de proiect sunt deliate în
Manualul de Operare al acestei componente ­ Referat 16). În privina Facilitilor de stocare a gunoiului
de grajd la nivel de sat, capacitatea calculat pentru un sat ­tip este de 3.200 de tone de îngrmânt dup o
perioad de 4 luni. Discuiile cu primarii au dezvluit faptul c ei ar fi preferat o capacitate de depozitare de
6 luni. Aceast problem este parial rezolvat prin extinderea perioadei cu înc o lun prin intermediul
depozitelor la nivel de gospodrii individuale. Construirea unui depozit unic mai mare ar crete costurile cu
30% i nu pare justificat. Cu o capacitate de depozitare în gospodrii timp de o lun, perioada efectiv de
stocare este de 5 luni. Obiectivul ar trebui s fie golirea platformei pân la finele toamnei. Perioada de timp
necesitat pentru depozitarea ingrmintelor poate fi folosit pentru stabilizarea deeurilor. Facilitile
recomandate pentru stocarea la nivel de sat sunt detaliate în planurile i studiul de fezabilitate -- Rapoartele
6 i 7.

Referitor la depozitul/buncrul la nivel de gospodrie , cantitile de reziduuri rezultând dintr-o gospodrie
medie au fost folosite pentru calculul capacitii nominale a depozitelor gospodreti pentru deeuri agricole.
Un depozit simplu, cu deschidere frontal, baz de ciment i perei de 1,2 m înlime ar fi suficient pentru
majoritatea gospodriilor dotate cu un canal de scurgere conectat la un recipient subteran acoperit, având o
capacitate de 500 de litri. Se va asigura i un container separat, cu capacitate mai mic (90 l), pentru
colectarea gunoaielor menajere reciclabile i nereciclabile.

Sistemul de manipulare i de aplicare a îngrmintelor naturale: Proiectul va susine un sistem de
manipulare i de aplicare a îngrmintelor naturale compus din: (i) colectarea/livrarea la nivelul facilitilor
de stocare steti; (ii) asigurarea echipamentului de uurare a manevrrii ingrmintelor la nivelul
facilitilor de depozitare steti -- utilaje de incrcare i de tiere a cocenilor; (iii) managementul deeurilor
pentru stimularea activitilor de producere a compostului; (iv) punerea la dispoziia fermierilor de utilaje de
rspândire a deeurilor compostate; (v) punerea la dispoziie a mijloacelor de a face fa infiltrrilor de
îngrmânt.

Criterii de Selecie: Criteriile asupra crora s-a czut de acord împreun cu reprezentanii Consiliului
Judeean i ai Consiliilor Comunale în privina alegerii a) comunelor/satelor cuprinse în programul de
implementare a facilitilor de depozitare i de manipulare, precum i b) a alegerii gospodriilor pentru
construirea buncrelor individuale de stocare a gunoiului de grajd, sunt rezumate în Planul de Implementare
a Proiectului i în Manualul de Operare al sistemului pentru stocarea i manevrarea îngrmintelor organice
(Referat 16). Dup aprobarea în principiu a cererii unei comune de a fi inclusă în proiect, aceasta va semna
un acord preliminar cu UMP, refreritor la oferirea asistenei la implementarea sistemului de manipulare a
îngrmintelor organice (platforma, buncrul individual i echipamentul de manipulare i de rspândire a
ingrmintelor organice); aplicarea practicilor agro-forestiere pe terenurile comunale i introducerea unor
practici îmbuntite de management al islazului comunal. În plus, consiliul comunal se va angaja s
colaboreze cu fermierii i asociaiile familiale la adoptarea practicilor agricole ecologice pe terenuri
proprietate privat. În consecin, îndat ce s-a czut de acord asupra planului facilitilor de stocare i asupra
termenilor i a condiiilor de asisten, se va trece la semnarea unui acord de finaare cu UMP, stabilind

39
termenii i condiile de oferire a fondurilor GEF, inclusiv aranjamentele asupra împririi costurilor între
GEF, Consiliul Judeean, Consiliul Comunal i gospodriile beneficiare.

Gospodriile care depun o cerere de acordare a materialelor necesare construirii buncrelor individuale de
stocare a gunoiului de grajd vor fi evaluate pornind de la o serie de criterii (Manualul de Operare, Anexa 3)
care cuprind, inter alia: efectivele de animale, situaia familial, precum i situarea/întinderea gospodriei i
riscurile derivate de contaminare a pânzei de ap freatic. Sistemul de evaluare aplicat acestor criterii
favorizeaz grupurile vulnerabile, vduvele, femeile care lucreaz în agricultur i gospodriile mai srace,
precum i pe cele care sunt cei mai probali poluani cu îngrminte ai pânzei de ap freatic.

De asemenea, proiectul va oferi celor câteva mari ferme de cretere a animalelor i de produse lactate o
finanare de pân la o treime din costul de instalare a sistemelor de manipulare a dejectiilor sub form lichid
sau solid. Amploarea finanrii va lua în considerare dimensiunea comercial a fermei i capacitatea
acesteia de a face investiiile necesare protejrii pânzei de ap freatic de sursele importante de deversare a
ingrmintelor. Stabilirea procedurilor i formelor de implementare atât în cazul unitilor de la nivel
stesc/comunal, cât i de la nivelul fermelor mari, private, de animale se regsete în Programul de
Implementare a Proiectului (PIP) i în Manualul de Operare.

Programul de Investiii: Programul de investiii propus se regsete mai jos.

Activitatea
Pre-proiect AP1
AP2
AP3
AP4
AP5
Total
cuprins în
proiect
Platforme de







stocare a





gunoiului de
1
1
4
4
4
14
grajd la nivel
comunal (numr)
Echipamentul de






manipulare
i





aplicare a






îngrmintelor
1
1
4
4
4
14
(numrul
seturilor)
Buncre de







stocare a






îngrmintelor
250
250
1000
1250
1250
4000
la nivelul
gospodriilor
individuale
AP -- Anul de desfurare a Proiectului

O faz iniial va fi lansat la începutul anului 2001, cu finanare USAID pentru construirea unui depozit
comunal/stesc i a aprox. 250 de buncre individuale. Acest depozit unic, precum i buncrele individuale,
urmeaz s fie monitorizate din perspectiva exploatrii, managementului i a reciclrii îngrmintelor în
folosul terenurilor agricole. Aceast experien va contribui cu informaii utile la planurile incintelor
construite în decursul proiectului.

Promovarea Practicilor Agricole Ecologice (2,47 mil. USD). Aceast subcomponent va include adoptarea
unor pracici agricole care s menin sau s sporeasc profitul obinut din producia de culturi, reducând în
acelai timp poluarea agricol din surse dificil de identificat. Activitile propuse includ: a) promovarea unor
practici agricole ecologice; b) practici agro-forestiere; c) punerea bazelor unui sistem informaional de
exploatare a solului pentru monitorizarea evoluiei schemelor de exploatare a solului.


40
Practici Agricole Ecologice: Proiectul va contribui la (i) demonstraia unei serii de practici îmbuntite, i
(ii) la un program de demonstraie a managementului integrat al culturilor i îngrmintelor, incluzând
rotaia culturilor i practici eficiente de aplicare a fertilizatorilor organici i anorganici, bazate pe testarea
solului. Au fost selectate 12 practici îmbuntite în scopul testrii pe teren i a demonstaiei în zonele
cuprinse în proiect. Acestea includ lucrri agricole de conservare a calitii solului, protecia fântânilor
descoperite, practici agro-forestiere, perdele de protecie/paravânturi, managementul punatului, crearea
unor zone-tampon riverane, etc. Locurile adecvate testrii pe teren i demonstraiilor vor fi selecionate
conform criteriilor stabilite de comun acord. A fost pregtit un program detaliat pe o perioad de doi ani i,
cu concursul primarilor comunelor, s-au stabilit locurile adecvate, în vreme ce un un program orientativ a
fost pregtit pentru anii de proiect 3-5. Pornind de la ideea c proiectul va începe în ianuarie 2002, a fost
propus urmtorul program pentru 2002/03:

· Managementul îngrmintelor, incluzând rotaia culturilor, managementul îngmintelor agricole,
managementul culturilor si fertilizarea pe baza testarii solului; programul de pregtire profesional
urmeaz s se desfoare în favoarea personalului ANCA i a fermierilor, în paralel cu demonstraiile pe
teren;
· iruri de arbuti: soluie propus pentru comuna Cuza Vodă , având societatea comercial Total Chim.
drept participant direct interesat (Director General: d-na Maria Dragomir). irurile de arbuti vor fi
localizate în spaiile libere dintre dou perdele de protectie;
· Bariere înguste de vegetaie: au fost propuse pentru aceeai comun i aceeai localizare general ca i
irurile de arbuti. Aceast activitate va oferi o bun ocazie de comparaie a practicilor i va constitui un
factor de decizie pentru fermierii din zon care urmresc punerea lor în practic. Va duce, de asemenea,
la creterea credibilitii datelor culese de fermieri;
· Lucrri de Conservare a Calitii Solului: programul iniial de demonstraie aplicat în perimetrul
fermei societii comerciale Total Chim., din comuna Cuza Vodă, începând în primvara anului 2002;
· Plantarea perdelelor forestiere i a fâiilor riverane-tampon: în zona asanata Boianu-Sticleanu.

Echipamente speciale pentru executarea lucrrilor de conservare a calitii solului vor fi date în seama
fermierilor / asociaiilor agricole / organizaiilor neguvernamentale / organismelor de implementare
selecionate, care se vor obliga contractual cu UMP s realizeze o combinaie de practici agricole ecologice
în perimetrul fermelor proprii i sa foloseasc utilajele în scopul organizrii unor demonstraii în alte ferme.
Programul urmeaz s fie dezvoltat i dus la îndeplinire sub atenta supraveghere a unei agenii de
extensie/cercetare sau a unui consoriu contractat în vederea implementrii, prin contract cu UMP, a
subcomponentei în cauz. Proiectul va oferi ageniei responsabile cu implementarea proiectului
echipamentul i costurile de operare necesare, alturi de costul materialelor, în vreme ce fermierii alei vor
contribui cu tractoare i alte echipamente nespecializate, necesare.

Programul orientativ de testare/demonstraie pentru cei cinci ani este urmtorul:

Practicile
AP1 AP2 AP3 AP4 AP5
Managementul





îngrmintelor; include





rotaia culturilor,





managementul





îngrmintelor organice,
xxx
xxx
xxx
xxx
xxx
managementul culturilor
fertilizate i însoite de
testarea solului
Lucrri de conservare a
xxx xxx
calitii solului

iruri de arbuti xxx xxx
Bariere de vegetaie
xxx

Zone
riverane-tampon
xxx xxx xxx

41
Recondiionarea vechilor





platforme de depozitare a

xxx
gunoiului de grajd
Protecia fântânilor

xxx



Managementul punatului
xxx

Programul de Practici Agro-forestiere: acest program va include împdurirea urmtoarelor zone: (i)
zonelor predispuse la eroziune din aria teraselor -- cum ar fi cele situate de-a lungul cursurilor de ap unde
terenul comunal a fost terasat; (ii) zone de teren degradat din ariile asanate supuse înmltinrii; i (iii)
paravânturi sau perdele protectoare situate pe terenuri propietate privat. Zone de 1090 ha din ariile asanate
i de 432 ha din terenul comunal terasat au fost desemnate ca fiind cele mai potrivite reîmpduririi.
Fermierii, primarii, experii comisilor neguvernamentale i silvicultorii au recomandat plantarea
urmtoarelor tipuri de vegetaie: salcâm, viin slbatic, salcâm dulce, salcie argintie, rosa cannia, ligustrum
vuegone, pomi i arbuti fructiferi.

Împdurirea zonelor terasate urmeaz s fie organizat de biroul primarului comunei, beneficiind de asistena
specializat a Ageniei Naionale a Pdurilor. În cadrul proiectului se vor oferi puiei i utilajul necesar
plantrii, pe când mâna de lucru va fi asigurat de gospodriile steti. Se propune urmtorul plan de
împdurire a zonei terasate (în hectare):

Comuna
AP1 AP2 AP3 AP4 AP5 Total
Al. Odobescu
5
15
20
25
35
100
Ciocneti 10 10 15 20 50 105
Cuza Vod 5 10 10 15 20 60
Grditea 5 5 5 5 5 25
Independena 7 10 15 20 25 77
Vâlcelele 7 7 7 0 0 21
Vlad epe 5
10
10
15 0
40
Total 44
67
82
100
135
428
SC.Total
Chim 1 1 1 1 0 4
TOTAL 45
68
83
101
135
432

Activitile de mai sus vor avea ca rezultat reducerea scurgerilor de îngrminte chimice în apele subterane
i de suprafa, protejând pe termen lung fertilitatea solului prin meinerea nivelurilor normale de materie
organic, înlesnirea activitii bacteriologice din sol, prin intermediul folosirii legumelor i a zarzavaturilor
în cadrul schemelor de rotaie a culturilor, precum i reciclarea eficient, a materiilor organice, inclusiv a
deeurilor rezultate din culturi i a gunoiului de grajd. Se poate atepta ca aplicarea acestor practici s creasc
beneficiile i s reduc necesitatea achiziionrii materiilor prime.

Sistemul Informaional de Exploatare a Terenului: Proiectul va asigura un sistem PC GIS care s
serveasc drept baz de date comparate i colectate pe parcursul proiectului. Fie se va stabili o unitate GIS în
cadrul Departamentului de Agricultur Clrai, fie se va subcontracta lucrarea unei agenii deja existente cu
experien în domeniu.

Managementul Integrat al Zonei Asanate Boianu-Sticleanu (0,83 USD) i Refacerea Ecologic a Zonei
Clrai - Răul (0,26 mil. USD): Proiectul urmeaz s creeze i s implementeze un plan complet de
management al exploatrii solului pentru zona Boianu-Sticleanu, cuprinzând urmtoarele activiti: (i)
introducerea unor practici agro-forestiere pe terenurile degradate adiacente rezervaiei Iezer-Clrai, precum
i pe terenurile riverane neproductive; (ii) implementarea unui cod al practicilor agricole adecvate pe terenul
arabil învecinat; (iii) exploatarea viabil a zonelor de punat; (iv) implementarea unui plan managerial de
conservare a zonei Iezer-Clrai propuse pentru a deveni rezervaie natural; i (v) proiectul va asigura, de
asemenea, finanarea studiului i a refacerii ecologice a unei pri (cca. 3000 ha ) din zona Râul Clrai
(unindu-se la est cu zona asanata Boianu-Sticleanu i cuprinzând o vast întindere de orezrii abandonate).
Interveiile executate în cadrul proiectului în aceste zone urmeaz s fie coordonate de Institutul de Cercetare

42
Delta Dunrii. Sprijinul acordat în cardul proiectului în scopul implementrii planului de management al
exploatrii solului va constitui un plan ­ test de aciune într-o zon nevralgic, în conformitate cu
imperativele Directivei UE a Azotailor.

Practici agro-forestiere: Au fost selectate 1090 ha de pmânt (vezi Referatul nr. 4) în vederea reîmpduririi
(în special cu plop i salcie). Zonele în cauz cuprind terenuri joase, aflate în pericol de înmltinire i/sau
soluri nisipoase, srace, precum i întinderile de pmânt de pe malurile canalelor. Aceste terenuri sunt
cuprinse în zonele arendate în scopul exploatrii agricole comerciale; în acest sens, UPP a înaintat o cerere
de schimbare a destinaiei acestor pmânturi, cerere ce a primit acordul de principiu din partea MAAP i a
MAPM. O decizie guvernamental urmeaz s fie pregtit pân la data de 30 iunie, confirmând schimbarea
tipului de exploatare a terenurilor în cauz. În scopul reîmpduririi i a managementului aferent, proiectul va
încheia un subcontract cu Agenia Naonal a Pdurilor sau cu alte organizaii de profil. În cadrul proiectului
se vor oferi puieii i echipamentele de plantare, în vreme ce organizaia subcontractat urmeaz s asigure
mâna de lucru. Programul reîmpduririi va fi urmtorul:

Zona AP1
AP2
AP3
AP4
AP5
Total
Mircea Vod 10 15 40 40
45
150
Ciocneti 10
50
150
250
380
840
Grditea 10
15
20
25
30
100
Total 30
80
210
315
455
1090

Introducerea Codului Practicilor Agricole Adecvate pe terenurile arabile: Directorul general al Ageniei
Domeniilor Statului a fost de acord s se adauge contractelor de arendare o clauz care s oblige
companiile/societile comerciale care închiriaz pmânt în zona Boianu-Sticleanu s urmeze Codul
Practicilor Agricole Adecvate i recomandrile APCP.

În plus, ADS se va asigura c toate contractele viitoare de concesionare/privatizare a zonelor din lunca
Dunrii s includ o clauz care s stipuleze c arendaul/proprietarul trebuie s aplice un Cod al Practicilor
Agricole Adecvate similar celui ce va fi introdus în zona Boianu-Sticleanu. De asemenea, ADS va include o
clauz în viitoarele contracte de privatizare (vânzare) prin care s se asigure c proprietarii/exploatatorii
terenurilor pun în aplicare practici agricole ecologice. Filialele locale ale IPM urmeaz s elibereze permisele
ecologice dup ce a avut loc privatizarea astfel stipulat, i vor monitoriza punerea acestora în aplicare.

Exploatarea viabil a islazurilor i a altor zone de punat: Proiectul urmeaz s sprijine refacerea i
managementul îmbuntit al punatului în perimetrul celor aprox. 300 ha de puni comunale: Grditea
(150 ha) i Cuza Vod (141 ha).

Plan de management al conservrii pentru Rezervaia natural Iezer-Clrai: MAPM a aprobat
termeni de referin pentru pragtirea unui Plan de Management al Conservrii în cazul viitoarei rezervaii
naturale Iezer-Clrai, în decursul primului an al proiectului (vezi PIP, Anexa 6.3). Costurile pregtirii i
implementrii planului vor fi suportate în cadrul proiectului. MAPM a confirmat faptul c zona va deveni
rezervaie natural pân în decembrie 2001 i c hotrârea a rmas definitiv.
Costurile studiilor de cercetare a reconversiei zonei asanate Râul Clrai în lunc, precum i programul de
refacere a acesteia vor fi suportate în cadrul proiectului. În Referatul nr. 8 se regsesc o not prin care se
delimiteaz terenul propus pentru refacere, obiectivele i termenii de referin ai studiului iniial care
urmeaz s fie finanat de MAPM.

12. Consolidarea capacitii la nivel de jude, prin intermediul IPM i DSP, de a monitoriza calitatea apei
i a solului, precum i impactele ecologice (0,46 mil. USD)

Proiectul urmeaz s consolideze capacitatea IPM i DSP din judeul Clrai de a monitoriza calitatea apei
i a solului, i impactul agriculturii asupra mediului, precum i activitile specifice din cadrul proiectului
(managementul îngrmintelor naturale, împduririle, aplicarea Codului Practicilor Agricole Adecvate, etc.)
desfurate în domeniul calitii apei i a solului. Proiectul va suporta costurile incrementale: (a) ale

43
selectrii i întreinerii unui numr de puncte strategice de monitorizare a calitii apei i a solului în zona
cuprins în proiect; (b) ale actualizrii echipamentului de monitorizare a calitii apei i a solului; (c) i
cheltuielile operaionale suplimentare pentru activitile de monitorizare. Cele dou agenii locale vor fi
responsabile cu monitorizarea calitii apei i a solului în punctele desemnate, cât i a beneficiilor ecologice
pe termen lung rezultate în urma reducerii deversrilor de îngrminte chimice i ageni microbieni în apele
subterane i de suprafa.

13. Un plan complet de monitorizare a calitii apei i a solului a fost deja creat i este gata de implementare.
Activitile din cadrul proiectului vor fi monitorizate îndeaproape în scopul determinrii impactului avut de
fiecare activitate în parte asupra calitii apei i a solului. Prin acest proiect se vor instala i monitoriza 20 de
piezometre pentru determinarea scurgerilor de azot i fosfor de-a lungul gradientului de ap freatic (a
liniilor de curgere a apelor subterane) ctre reeaua care se vars în final în Dunre. De asemenea, va
monitoriza calitatea apei din trei canale de scurgere artificiale i unul natural situate în partea inferioar a
zonei asanate i care se deverseaz direct în Dunre. Datele obinute de la piezometre i de la sistemele
deschise de canalizare vor ajuta la calcularea reducerii deversrilor de îngrminte în Dunre.

14. În privina depozitelor steti de gunoi de grajd care urmeaz s fie construite în cadrul proiectului, se
vor instala patru piezometre (dou în amonte i dou în aval) i se vor preleva mostre în scopul determinrii
concentraiilor de azot i de fosfor din pânza de ap freatic de mic adâncime, pentru a se stabili dac au loc
infiltrri de îngrminte naturale în pânza de ap freatic din aceste puncte. În trei locaii desemnate în
cadrul proiectului se vor evalua efectele managementului îngrmintelor naturale, al lucrrilor de redare în
circuitul agricol i a rotaiei culturilor asupra calitii apei i a solului. De asemenea, se va instala un
echipament minim de monitorizare a apei pentru observarea efectelor pozitive asupra calitii apei aduse de
instalarea zonelor-tampon, de împdurire i practicile agricole forestiere. Indicatorii de evaluare ecologic se
regsesc în EMP, care respect obiectivele i scopurile acestui proiect.

Componenta 2 a Proiectului -- 0,27 mil. USD

Consolidarea politicii agricole naionale i a capacitii de reglementare
Aceast component a proiectului include acordarea unui ajutor ferm MAAP i MAPM pentru desfurarea
de activiti în domeniile: (i) aplicrii Directivei Azotailor în agricultura româneasc; (ii) pregtirii unui Cod
al Practicilor Agricole Adecvate; i (iii) al întririi capacitii Ageniei Naionale de Agricultur Ecologic de
a promova o agricultur ecologic, pe baze tiinifice, i un management adecvat al exploatrii solului.
Proiectul va asigura asistena tehnic i o parte din sprijinul financiar necesar grupurilor respective din cadrul
celor dou ministere.

44

Componenta 3 a Proiectului -- 0,45 mil USD

Strategia de informare a publicului i de implementare ulterioar a proiectului

Proiectul va sprijini eforturile de informare a opiniei publice : (a) la nivel local (judeul Clrai), în scopul
familiarizrii populaiei cu aspectele proiectului i determinrii unor schimbri de atitudine necesare reuitei
acestuia în cele apte comune alese, precum i reimplementrii ulterioare a proiectului în restul judeului; (b)
la nivel naional, în scopul popularizrii informaiilor reeferitoare la beneficiile rezultate în urma activitilor
desfurate în cadrul proiectului, precum i promovrii reimplementrii ulterioare a acestuia la scar
naional; (c) la nivel regional, în rândul rilor cu ieire la Marea Neagr, în scopul promovrii acestui
proiect-pilot drept un posibil model de urmat.

La nivel local ­ judeul Clrai -- Obiectivele campaniei de informare a opiniei publice pe plan local se
refer la familiarizarea populaiei cu aspectele proiectului i la determinarea unor schimbri de atitudine
necesare reuitei acestuia (folosirea buncrelor individuale de stocare a gunoiului de grajd i a depozitelor
steti de gunoi de grajd, respectarea practicilor agricole ecologice, etc.) în cele apte comune alese, precum
i la sprijinirea propunerilor de reimplementare ulterioar a acestei componente a proiectului în restul
judeului Clrai. În plus, activitile locale vor crea ansamblul de informaii necesar activitilor
desfurate la scar naional i regional.

Proiectul va pune bazele unei abordri în trei etape a strategiei de informare a opiniei publice, ca i a unei
formulri a mesajului astfel încât publicul s recunoasc rolul important pe care îl joac poluarea agricol i
practicile agricole ecologice în viaa comunitilor, i s acorde credibilitate expertizei ageniilor implicate în
acest proiect. Prima etap va consta în proiectarea campaniei, presupunând alegerea i recrutarea experilor,
pregtirea materialelor, etc. A doua etap se va constitui într-o campanie de informare destinat trezirii
interesului în rândul grupurilor vizate; a treia etap va fi una de de consolidare a atitudinii sugerate, precum
i de concentrare asupra eforturilor de reimplementare a proiectului bazat pe rezultatele obinute. În vederea
eficientizrii maxime a eforturilor de sesibilizare a opiniei publice de acceptare a proiectului de ctre
comunitatea local), se vor desemna, pe criterii competitive, una sau mai multe organizaii (ex. Organizaii
nonguvernamentale) care s implementeze strategia de informare i un plan de aciune bazat pe reperele
indicate.

La nivel naional: Se va demara o ampl campanie naional de informare a publicului în scopul
popularizrii beneficiilor obinute în urma desfurrii ativitilor propuse în cadrul proiectului. La nivel
naional, eforturile se vor concentra asupra acelor instituii i grupuri (agenii nonguvernamentale, asociaii
naionale ecologice sau profesionale, mediile academice, etc.) care au posibilitatea de a influena
reimplementarea ulterioar a proiectului în alte zone. Datele vor fi puse la dispoziia publicului prin
intermediul instituilor publice de difuzare a informaiilor, incluzând rspândirea constant în mass-media a
informaiilor referitoare la progresele înregistrate în cadrul proiectului. Aceast abordare va conduce la
determinarea unei atitudini generale de bunvoin la adresa proiectului i a beneficiilor aduse de acesta,
precum i la creterea interesului din partea unor poteniali cliei. Demonstraiile i experimentele conduse în
ferme cuprinse în aria proiectului vor constitui adevrate laboratoare practice de pregtire a personalului din
domeniile extinderii agricole i al proteciei mediului. Activitile desfurate vor fi selectate pentru
demonstraii pentru a dovedi posibilitile sporite ale acestora de a fi aplicate în agricultura practicat în
Câmpia Dunrii i în alte regiuni din România.

Aplicarea la nivel regional: Proiectul va asigura organizarea de seminarii la nivel regional, calatorii la locul
de aplicare, pregatire, publicarea în revistele internationale de profil pentru promovarea implemntarii
ulterioare a activitatilor proiectului în alte tari riverane Marii Negre. Activitatea pilot va avea ca scop
servirea drept model pentru a fi implementata ulterior în tari precum Bulgaria, Ukraina, Moldova, si care va
ajuta la reducerea semnificativa a nutrientilor deversati în Dunare si în Marea Neagra.


Componenta 4 a Proiectului -- 0,87 mil. USD

45
Unitatea de Management al Proiectului (UMP)

Proiectul va sigura înfiinarea unei UMP care urmeaz s îi stabileasc sediul în birourile DGAIA, Clrai.
UMP va avea în componen un Manager al proiectului, un Tehnician Agricol (care se va ocupa i cu
monitorizarea/evaluarea proiectului), un Specialist în Management Financiar, un contabil, un(o)
secretar()/translator, un ofer.

Se vor asigura fondurile necesare plii salariilor i acoperirii costurilor de operare ale UMP pe toat
perioada proiectului, inclusiv plata unor consultani i/sau agenii locale în vederea acordrii de asisten
tehnic în cadrul componentelor de management al îngrmintelor naturale, supraveghereii fiecrei
componente i a evalurii/monitorizrii proiectului. UMP va coordona implementarea proiectului de ctre
diferitele organizaii de implementare a acestuia, i va fi reponsabil pentru toate aspectele referitoare la
achiziionare, mangement financiar i monitorizare/evaluare.

Aranjamente privind cadrul instituional

1. Comitetul Director al Proiectului: va asigura coordonarea la nivel naional a proiectului. CDP a fost
stabilit de ctre Ministrul MAPM i cuprinde reprezentani ai MAPM, MAAP, MFP i MAP. Ministrul
Apelor si Protectiei Mediului va fi preedintele CDP. Managerul proiectului este Secretarul ex-officio al
CDP. Comitetul va fi responsabil cu oferirea de servicii de consiliere în problemele de supraveghere a
proiectului i de asisten la rezolvarea aspectelor privind implementarea proiectului, asigurând în acelai
timp implicarea adecvat a ministerelor în cauz.

2. Comitetul Coordonator al Proiectului (CCP) la nivel judeean: va asigura coordonarea proiectului la
nivelul judeului Clrai. CCP va asigura supravegherea aspectelor tehnice i cooperarea i coordonarea
instituiilor care se ocup cu implementarea proiectului, fiind în acelai timp responsabil cu meninerea
încrederii comunitii locale în viabilitatea pe termen lung proiectului. CCP va întri coordonarea la
nivel local. Preedinia CCP va fi asigurat de Preedintele Consiliului Judeean, avându-l ca vice-
preedinte pe Prefect, iar în componen reprezentani ai DGAIA, IPM, DSP, OJCA, OJSPA, OCAOTA,
doi fermieri independeni, organizaii neguvernamentale i primarii celor apte comune. Prefectul va
asigura coordonarea ageniilor guvernamentale locale, în vreme ce Preedintele Consiliului Judeean va
avea responsabilitatea coordonrii comunelor participante la proiect. Managerul Proiectului va fi
secretarul ex-officio al CCP. Acest comitet a fost înfiinat în noiembrie, 2000.

3. Administraia Proiectului: Unitatea de Management al Proiectului (UMP), va fi responsabil cu
punerea în practic a procedurilor recomandate de Guvernul României i Banca Mondial, cu asigurarea
serviciilor de management financiar i de achiziionare, cu întocmirea de rapoarte pe marginea
activitilor desfurate, cu monitorizarea global a desfurrii proiectului în conformitate cu indicatorii
de performan convenii, i cu evaluarea impactului proiectului asupra beneficiarilor. La nivel naional,
Managerul Proiectului va fi subordonat Ministrului Apelor si Protectiei Mediului; MAPM a fost
desemnat de ctre MFP drept ministerul principal responsabil cu pregtirea i managementul acestui
proiect. La nivelul judeului Clrai, Managerul Proiectului va raporta Prefectului i Preedintelui
Consiliului Judeean.

4. UMP va fi rspunztoare de monitorizarea global a desfurrii proiectului, incluzând implementarea
acestuia i impactul APCP asupra beneficiarilor. Responsabilitatea pentru monitorizarea tehnic a
impactului reducerii cantitii de îngrminte deversate va reveni IMP i DSP. Un Sistem Informatizat
de Management urmeaz s fie instituit de UMP înainte de demararea proiectului.

5. Implementarea proiectului: Aranjamentele globale privind implementarea proiectului sunt rezumate în
Organigrama din subanexa 1.





46
Anexa 3: Costurile Estimative ale Proiectului
ROMÂNIA:PROIECTUL DE CONTROL AL POLURII DIN AGRICULTUR

Costul proiectului pe componente
Local
Strin
Total
Milioane
Milioane
Milioane
USD
USD
USD
Practici de management al gunoiului de grajd
4,07
0,68
4,75




Promovarea practicilor agricole neduntoare
1,40
0,91
2,31
mediului



Managementul integrat al zonelor asanate
0,92
0,02
0,94
Monitorizarea calitii solului i apei
0,27
0,14
0,41
Consolidarea politicii i a capacitii de
0,12
0,12
0,24
reglementare la nivel naional



Strategia de contientizare a publicului i de
0,35
0,03
0,38
multiplicare



Unitatea de Managemet al Proiectului
0,65
0,13
0,78
Costul total de pornire
7,78
2,3
9,81
Sume prevzute pentru cazuri excepionale:



accidente



costuri colaterale
0,28
0,08
0,36
0,55
0,08
0,63
Costurile totale ale proiectului
8,61 2,19 10,80
Finanare total necesar
8,61 2,19 10,80


Costul proiectului pe categorii
Local
Strin
Total
Milioane
Milioane
Milioane
USD
USD
USD
Bunuri
2,91
1,03
3,94
Lucrri
2,57
0,02
2,59
Servicii
0,55
0,29
0,84
Pregtire profesional
0,14
0,14
0,28
Cercetare i extindere (ajutoare financiare)
0,67
0,67
1,34
Campanii de contientizare a publicului



Costuri recurente
0,33
0,02
0,35
1,44
0,02
1,46
Costurile totale ale proiectului
8,61
2,19
10,80
Finanarea total necesar
8,61 2,19 10,80
V rugm s nu luai în seam aceast not de subsol.

1 Impozitele i taxele identificabile sunt 1,17 mil. USD iar costul total al proiectului, cu plata impozitelor,
este de 9,63 mil. USD. Aadar, procentul de împrire a costului proiectului este de 53,48% din costul total al
proiectul înainte de plata impozitelor.











47







Anexa 4
ROMÂNIA: PROIECTUL DE CONTROL AL POLURII AGRICOLE

Analiza costului incremental

Generaliti

Obiectivele ecologice globale ale Alternativei GEF sunt de a proteja calitatea Mrii Negre prin reducerea
deversrilor de îngrminte chimice (azot i fosfor) i ali poluani din agricultur în Dunre i Marea
Neagr. Proiectul propus vizeaz s sporeasc semnificativ adoptarea unor practici agricole neduntoare
mediului i s promoveze exploatarea ecologic a terenurilor într-o zon de terenuri de lunca de înalt
prioritate i astfel s reduc poluarea din surse agricole din România a Dunrii i Mrii Negre. În acest sens,
acest proiect: (i) va promova adoptarea unor practici agricole neduntoare mediului de ctre asociaiile de
fermieri, fermele de familie i fermierii individuali în apte comune din judeul Clrai; (ii) va promova
managementul integrat al exploatrii terenurilor i apelor în arealul asanat Boianu-Sticleanu; (iii) va
consolida politica naional i capacitatea de reglementare la nivel local; (iv) va promova o ampl campanie
de contientizare a publicului pentru a face cunoscute beneficiile activitilor prevzute de proiect; i (v) va
promova colaborarea la nivel regional. Finanarea GEF va înltura astfel obstacolele instituionale, financiare
i informaionale, care în prezent descurajeaz adoptarea de ctre fermieri a practicilor agricole neduntoare
mediului. Alternativa GEF intenioneaz s realizeze toate acestea cu un cost total în cretere de 5,15
milioane USD.

Context i obiective de dezvoltare

De-a lungul ultimelor decenii, Marea Neagr a fost confruntat cu serioase probleme ecologice, datorate în
principal eroziunii coastei, eutroficrii, deversrilor prin sistemul de canalizare a reziduurilor insuficient
tratate, introducerii unor specii exotice i unui management inadecvat al resurselor, toate acestea ducând la
un declin al diversitii sale biologice, la pierderea habitatului i la schimbri ecologice pe termen lung. În
general se consider c cele mai serioase probleme care amenin Dunrea i Marea Neagr pe termen mediu
i lung sunt eutroficarea, cauzat de o cretere a deversrilor de îngrminte chimice în cele mai importante
râuri la sfâritul anilor '60 când s-a înregistrat o cretere semnificativ în folosirea de îngrminte i
substane chimice ca urmare a `Revoluiei Verzi' i a subvenionrii acestor resurse, i managementul precar
al dejectiilor animale. Efectul eutroficrii asupra prii nord-vestice a platformei continentale a Mrii Negre
este general recunoscut ca fiind dezastruos i este în primul rând legat de cantitile de îngrminte chimice
deversate în Dunre.

Deversrile de îngrminte chimice din Dunre. Studiile efectuate în cadrul Programului Ecologic pentru
Marea Neagr (PEMN) au dezvluit c 58% din totalul deversrilor de azot în form dizolvat în Marea
Neagr i 66% din totalul celor de fosfor provin din bazinul Dunrii. Mai mult de jumtate din totalul
cantitilor de azot deversate în Dunre provin din agricultur, aproximativ un sfert din gospodriile
particulare i aproximativ 10-13% din industrie. Cele mai importante ci pe care fosforul ajunge în Dunre
sunt deversri directe (33% din cantitatea total, din care cea mai mare parte provine din agricultur),
eroziune / scurgere (30%, în principal din agricultur) i apele uzate de la staiile de epurare a apei (30%).
Cantitile de azot deversate provin din: deversri directe (35%), eroziune / scurgere i apele uzate de la
staiile de epurare a apei, în cantiti mai mult sau mai puin egale, agricultura fiind din nou sursa a mai mult
de jumtate din deversrile de azot în multe ri.


48
Deversrile de îngrminte agricole din România. Analiza de diagnosticare extra-teritorial efectuat pe
baza unui inventar al surselor de poluare pentru PEMN dezvluie c România are un rol semnificativ în
deversarea de îngrminte chimice în Marea Neagr -- aproximativ 27% din totalul deversrilor. Celelalte
ri riverane Mrii Negre (Bulgaria, Ucraina, Georgia, Rusia i Turcia) la un loc contribuie cu înc 43% iar
rile neriverane strbtute de râuri care se vars în Marea Neagr (Austria, Belarus, Bosnia-Heregovina,
Croaia, Republica Ceh, Germania, fosta Iugoslavie, Ungaria, Moldova, Slovacia i Slovenia) cu restul de
30%.

Agricultura este un domeniu prioritar în cadrul economiei româneti, în principal datorit bazei abundente de
resurse naturale. Dou treimi din suprafaa României sunt reprezentate de terenuri agricole. Nu este aadar
surprinztor faptul c România contribuie cu cele mai mari cantiti de îngrminte agricole deversate în
Marea Neagr din moment ce toate râurile se vars în Marea Neagr. Scurgerile totale de îngrminte
chimice în apele de suprafa s-au cifrat în 1994 la aprox. 284-306 kilotone de azot pe an i 39-40 kilotone
fosfor pe an. Circa 44% din scurgerile de azot provin din agricultur, în timp ce din apa rezidual din orae
reprezint 11-12%, iar industria contribuie cu 9-10%. În cazul fosforului, rolul agriculturii este chiar mai
mare, reprezentând aprox. 58% din emisiile totale; industria este responsabil pentu 20,65, iar apele
reziduale din orae pentru 11,4%. Poluarea pânzei freatice cu azotai i organisme microbiene ce provin din
agricultur are o semnificaie social major din punctul de vedere al rezervelor de ap potabil pentru
aezrile rurale din România.

Între 1996 i 1999, 45 de cazuri de otrvire acut cu azotai au fost înregistrate în zona cuprins în proiectul
propus (jud. Clrai). În 1997 un numr de nou-nscui au fost diagnosticai i spitalizai cu otrvire acut
cu azotai. De fapt toate cazurile de otrvire acut cu azotai din 1997 din România au fost înregistrate în jud.
Clrai. Între 1996 i 1999, 59 de mostre prelevate din fântâni i microcentrale din Clrai au fost
analizate. Dintre acestea, 45 de mostre (76,2%) au depit limitele bacteriologice maxime admise i 47 de
mostre (79%) au depit limitele acceptabile de coninut chimic. 20 de mostre (39,9%) dintre cele 45 care nu
respectau numrul maxim admis de bacterii depeau limitele acceptabile la Streptococus Fecalis, iar 29 de
mostre la Fecalis Coliforms. De asemenea, nivelul sczut de salubrizare i igiena precar sporesc ansele de
transmitere a germenilor enterici, ducând la un numr mare de boli, inclusiv diareea acut.

Ca urmare a instabilitii politice i sociale cauzate de tranziia la o economie de pia i a declinului
economic aferent din regiune, rile riverane au redus deversrile de îngrminte agricole în Dunre i
Marea Neagr. În parte din aceast cauz, precum i datorit succesului programelor de reducere a
cantitilor de îngrminte chimice, în special în rile de pe cursul superior al Dunrii, s-a înregistrat o
parial regenerare a ecosistemelor de pe coastele Mrii Negre. Cu toate acestea, deversrile de îngrminte
chimice sunt mai mari decât în anii '60. Declinul economic din rile riverane este temporar i ofer ocazia
implementrii unor aciuni vizând revigorarea ecosistemelor marine i evitarea întoarcerii la situaia
anterioar de eutroficare cronic

Strategia guvernamental. România i-a asumat obligaiile internaionale din cadrul Conveniei de la
Bucureti, al Declaraiei Ministeriale de la Odessa asupra Proteciei Mrii Negre, al Conveniei pentru
Protecia Dunrii, i îi canalizeaz eforturile în direcia conformrii cu Directivele UE. În plus, în calitate de
membru, România este ferm angajat pe calea realizrii obictivelor generale ale Grupului Mixt de Lucru
pentru Dunre ­ Marea Neagr în vederea adoptrii de msuri menite s reduc nivelurile de îngrminte
chimice i substane nocive pân la limite care s permit ecosistemului Mrii Negre revenirea la condiii
similare celor din anii '60.

Reducerea scurgerilor de îngrminte chimice (azot, fosfor) în Dunre i Marea Neagr a fost identificat ca
fiind o aciune prioritar în cadrul Planului Naional de Aciune Ecologic (PNAE) precum i în cadrul
Planurilor de Aciune Strategic pentru Marea Neagr i bazinul Dunrii. Redarea în circuitul agricol a
terenurilor inundabile de-a lungul Dunrii a fost de asemenea identificat ca una din metodele cele mai
eficiente de a reduce cantitile de îngrminte chimice deversate în Dunre i Marea Neagr, iar zona
selectat de proiect pentru promovarea unei exploatri a terenurilor viabil din punct de vedere ecologic,
zona asanat Boianu-Sticleanu, este considerat o zon de înalt prioritate atât în cadrul PNAE Cât i în
cadrul Programului de Reducere a Polurii Dunrii. In plus, proiectul poate interveni i în zona asanat

49
Clrai-Răul, în cazul în care va fi necesar luarea unei decizii în vederea restaurarii incintei. MAPM este în
procesul armonizrii legislaiei privind protecia mediului cu cea a UE, ca o condiie a integrrii, i în acest
context acord o atenie deosebit Directivei Azotailor care este una dintre cele mai importante directive din
cadrul procesul de integrare. Managementul ecologic la nivel de ferme este o parte a strategiei
guvernamentale generale privind sectorul agricol, care vizeaz crearea unui mediu propice realizrii depline
a potenialului acestui sector. În sprijinul acestei strategii, costurile iniiale i finale sunt liberalizate. De
asemenea, cca. 88% din terenul arabil a fost restituit fotilor proprietari sau motenitorilor acestora.

Scenariul iniial

Scenariul de baz cuprinde activiti care vor promova sectorul agricol al României fr sprijin GEF.
Strategia agrar a Guvernului i integrarea României în UE au implicaii semnificative pentru organizarea i
managementul unui sector agricol îmbuntit. Fermierii i industria de prelucrare din România îi
consolideaz capacitatea de a intra i de a face fa concurenei de pe pieele UE i trebuie s obin accesul
la informaii, calificri i tehnologii adecvate. Numai atunci va fi agricultura româneasc eficient i
competitiv. Cu toate acestea, deoarece puini dintre marii proprietari au experien în agricultur, în cadrul
proiectului finanat de Banca Mondial, ASSP, aflat în derulare, sunt prevzute msuri menite s consolideze
infrastructura pentru sistemul de cercetare, extindere i pregtire profesional pentru agricultur i s
sensibilizeze instituiile care presteaz aceste servicii fa de nevoile fermierilor privai, incluzând accesul la
informaie i la tehnologii i practici agricole rentabile care, odat cu creterea productivitii, promoveaz
conservarea i exploatarea viabil a resurselor naturale ale rii. Aceasta poate încuraja poluarea din surse
greu de localizat provenind dintr-o productivitate agricol sporit, contribuind cu deversri ale unor cantiti
excesive de îngrminte chimice în Marea Neagr, care pot duce la eutroficare pe scar larg, la afectarea
serioas a mediului înconjurtor i pierderi economice asociate cu acest proiect. Consecina pe termen lung
va fi continua degradare a unui curs de ap internaional de importan european i a diversitii biologice
din ecosistemele de coast i cel marin ale Mrii Negre, în care se vars. Scenariul iniial va include un
mecanism care s vin în întâmpinarea acestei probleme. Alternativa GEF va depi acest scenariu iniial
permiând proiectului s stabileasc un mecanism care s coordoneze abordrile, finanarea i sprijinul
activitilor prevzute în scopul reducerii polurii agricole din surse greu de localizat.

8. Costuri. Costul total al proiectului este de 10,80 milioane USD. Cheltuielile totale din cadrul scenariului
iniial sunt estimate la 5,70 mil. USD.

Obiectivul ecologic global

9. Obiectivul ecologic global al proiectului este s promoveze adoptarea la nivel de ferme a unor practici
agricole ecologice care s reduc scurgerile de îngrminte chimice în Marea Neagr. Proiectul se
caracterizeaz prin aspecte care vor permite punerea sa în aplicare pe o scar mai larg. Rolul GEF în acest
proiect este de a reduce riscurile resimite de fermieri în adoptarea la nivel de ferme a practicilor agricole
ecologice i de a înltura obstacolele din calea adoptrii acestora. Se va demonstra c fermierii care adopt
aceste msuri sunt capabili s exploateze în modul cel mai eficient terenurile i s minimalizeze impactul
negativ asupra mediului odat cu îmbuntirea ecosistemului Mrii Negre. La rândul su, aceasta va duce la
o cretere raional a activitilor economice cum ar fi pescuitul i turismul i la îmbuntirea sntii i
situaiei financiare a populaiei. În sfârit, activitile promovate în cadrul alternativei GEF vor facilita
schimbul de experien în cutarea unor soluii viabile la problema polurii agricole din surse greu de
localizat a apelor internaionale.

10. Anvergura. Alternativa GEF (depind limitele scenariului iniial) va asigura mijloacele pentru a
îndeplini obiectivele pe care i le-a propus proiectul. În spe, aceasta: (i) va instala faciliti îmbuntite de
depozitare a gunoiului de grajd i echipamente superioare de colectare, depozitare i aplicare a
îngrmintelor naturale; (ii) va asigura utilaje de fertilizare a solului cu îngrminte naturale pentru
utilizarea eficient i rentabil a îngrmintelor naturale pe culturi, împreun cu utilizarea judicioas a
fertilizatorilor minerali; (iii) va conduce teste i demonstraii în cadrul fermelor pentru promovarea utilizrii
unor practici agricole viabile, incluzând sisteme compacte de lucrri agricole, sisteme îmbuntite de
management al substanelor chimice, terasri, cultivarea pe curbe de nivel i benzi-tampon în vederea

50
pstrrii calitii apei; (iv) va dezvolta un plan specific de management al exploatrii terenurilor în vederea
practicrii unui management integrat al zonei asanate Boianu-Sticleanu; (v) va consolida politica naional i
capacitatea de reglementare menite s vin în întâmpinarea problemei polurii agricole; (vi) va promova
colaborarea la nivel regional; (vii) va efectua o ampl campanie de informare a opiniei publice pentru a face
cunoscute beneficiile activitilor prevzute în proiect.

11. Costuri. Costul total al Alternativei GEF este estimat la 10,80 milioane USD, repartizai dup cum
urmeaz: (i) Componenta 1: Activiti la nivelul judeului Clrai -- 9,22 mil. USD; (ii) Componenta 2.
Consolidarea politicii naionale i a capacitii de reglementare -- 0,27 mil. USD; (iii) Componenta 3:
Strategia de informare a opiniei publice i de multiplicare --0,45 mil. USD; (iv) Componenta 4: Unitatea de
management al proiectului -- 0,87 mil. USD.

Beneficii

12. Beneficii pe plan intern i internaional. Alternativa GEF va depi limitele scenariului iniial permiând
proiectului s promoveze practici agricole i rurale ecologice care vor reduce poluarea Mrii Negre
provenind din surse greu de localizat precum i emisiile de carbon în atmosfer, ceea ce are consecine
importante pentru climatul global i sntatea oamenilor. Dat fiind situaia precar a bugetului rii,
Guvernul îi permite cu greu s cheltuie fondurile reduse de care dispune ca stimulente financiare pentru
fermieri în vederea reducerii deversrilor de îngrminte chimice în Marea Neagr, ceea ce ar putea avea
efecte benefice la nivel regional i global. Fondurile GEF vor permite investiii suplimentare în practici
viabile de management agricol i de depozitare a îngrmintelor naturale, etc., în zona selectat de proiect
-- jud. Clrai -- care vor avea un impact benefic asupra Mrii Negre i vor oferi fermierilor interesai
tehnologii agricole viabile. În cadrul GEF, promovarea unor practici agricole viabile, îmbuntite, i o
reducere a deversrilor de îngrminte naturale în sistemele de ap vor asigura obinerea unor beneficii
ecologice sporite i va mri potenialul demonstrativ al exerciiului. Ar trebui de asemenea s fac fermele
mai profitabile. Va promova un program de informare a opiniei publice care s explice efectiv beneficiile
practicrii metodelor ecologice îmbuntite la nivelul fermelor. Va permite de asemenea dezvoltarea unei
strategii pentru multiplicarea proiectului în alte zone din România precum i la nivel internaional.

13. Proiectul propus reprezint o activitate demonstrativ ce urmeaz s se desfoare în partea de sud a
României, de-a lungul cursului inferior al Dunrii. Cele 48 de comune din jud. Clrai, situate în partea cea
mai la sud-est a României, cuprind aproximativ 410.000 ha de teren arabil i o populaie de 332.000 în
94.000 de gospodrii. În partea de sud a judeului, proiectul va sprijini activitile de reducere i monitorizare
a îngrmintelor chimice în 7 comune: Al. Odobescu, Ciocneti, Cuza Vod, Grditea, Independena,
Vâlcelele i Vlad epe, care cuprind 21 de sate, precum i în zonele asanate Boianu-Sticleanu i Clrai-
Răul de-a lungul cursului inferior al Dunrii. Zona asanat Boianu-Sticleanu (cca. 23.000 ha) cuprinde o
fost zon de luncă, care a fost asanat i transformat în areal agricol la sfâritul anilor '60 i include acum
vaste suprafee de teren cultivat, suprafee reduse de pduri specifice zonelor umede, terenuri degradate i
luciul de ap din zona Iezer Clrai. Zona Iezer-Clrai, cu o suprafa de 3.200 ha, urmeaz s fie
declarat rezervaie natural, fiind un coridor important în migrarea psrilor, dintre care cele mai multe se
afl pe listele Conveniilor de la Bonn i Berna.

14. Prin practicarea unor metode agricole îmbuntite, reducerea a cantitilor de îngrminte chimice
deversate anual în Marea Neagr este estimat la 20 kg azot / ha i 2,5 kg fosfor / ha. Se estimeaz c prin
folosirea unor metode îmbuntite de manipulare, jumtate din cantitatea de îngrminte naturale va fi
împiedicat s fie deversat în reeaua hidrografic i, deci, în Marea Neagr. Dac dup 10 ani 60% dintre
fermierii din zona cuprins de proiect vor adopta practici similare, reducerea estimat a deversrilor de
îngrminte agricole în Marea Neagr va fi semnificativ. De asemenea, este rezonabil s se aprecize c
prin campania de contientizare a opiniei publice, deplasrile în teren i atelierele prevzute de proiect, chiar
i fermierii din zonele învecinate ar putea adopta practici agricole ecologice, ceea ce va spori impactul
proiectului. O estimare detaliat va fi efectuat în cuantificarea beneficiilor sporite pe parcursul
implementrii proiectului.


51
Costurile incrementale

15. Diferena între costul scenariului iniial (5,65 mil. USD) i costul Alternativei GEF (10,80 mil. USD) este
de 5,15 mil. USD i va fi finanat de GEF. Aceast sum reprezint costul incremental al realizrii
beneficiilor ecologice globale de reducere a degradrii apelor internaionale.




Anexa 5: Rezumat financiar

ROMANIA: Proiect Controlul Poluarii Agricole
Anul

PERIOADA
DE
IMPLEMENTARE



AN 1
AN 2
AN 3
AN 4
AN 5
AN 6
AN 7
Total finantare







necesara
Costul
Proiectului
Cost de
0.5 2.3 2.2 1.9 1.5 0.6 0.0
investitie
Costuri
0.2 0.5 0.5 0.3 0.2 0.1 0.0
suplimentare
Total Costuri
0.7 2.8 2.7 2.2 1.7 0.7 0.0
Proiect
















Total Finantare
0.7 2.8 2.7 2.2 1.7 0.7 0.0








Finantator



BIRD/IDA
0.5 1.3 1.2 1.0 0.7 0.5 0.0
Guvern
0.1 0.9 0.9 0.8 0.5 0.1 0.0
Central
0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Local
0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0
Co-finantatori
0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

0.1 0.7 0.6 0.4 0.5 0.1 0.0
Utilizatori/Benefici
ari
Altii
0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0








Total Finantare
0.7
2.9
2.7
2.2
1.7
0.7
0.0
Proiect

Nota: cifrele pot fi usor diferite datorita rotunjirilor
Nota: Cifrele din partea BIRD /IDA se refera la Acordul de Grant GEF în valoare de 5.15 milioane USD.







52
Anexa 6: Aranjamente privind achiziionarea i plile
ROMÂNIA: PROIECTUL DE CONTROL AL POLURII AGRICOLE

Achiziionarea

Metode de achiziionare (Tabel A)

Procurarea de bunuri i lucrri va fi efectuat în concordan cu directivele Bncii Mondiale privind
achiziionarea pe baz de împrumuturi IBRD i credite IDA, din ianuarie 1995, revizuit în ianuarie i august
1996, septembrie 1997 i ianuarie 1999. Serviciile de consultan i de pregtire profesional vor fi
contractate în concordan cu directivele de selecie i angajare a consultanilor de ctre debitorii Bncii
Mondiale, din ianuarie 1997, revizuit în septembrie 1997 i ianuarie 1999. Vor fi folosite documentele
standard ale BM de oferte pentru licitaii, cererea standard pentru oferte, etc. În septembrie 2001 va fi
publicat o not general privind privind achiziionarea în UN Development Business.

Responsabilitatea

Unitatea de management al proiectului va fi responsabil cu aprovizionarea i va recruta un specialist local în
achiziionri, familiarizat cu cerinele BM privind achiziionarea. UMP va aduna i va înregistra informaiile
privind activitatea de aprovizionare i va trimite BM rapoarte trimestriale bazate pe aceste informaii. Aceste
rapoarte vor indica:

(i)
nivelul achiziionrii
(ii)
un plan actualizat pentru achiziionri
(iii)
conformarea în limitele metodelor de achiziionare specificate

UMP va pune la punct un sistem computerizat de monitorizare a achiziionrilor, atât pentru urmrirea
aciunilor de achiziionare, cât i pentru pregtirea periodic a rapoartelor privind progresele înregistrate.

Calificarea profesional în activitatea de achiziionare, în conformitate cu politicile i practicile BM, va fi
asigurat pe perioada atelierului de lansare a proiectului pentru UMP i ali beneficiari ai proiectului.
Directorul UMP i personalul tehnic al proiectului vor beneficia de asemenea de pregtire profesional în
activitatea de achiziionare, ceea ce le va da posibilitatea de a îl sprijini pe responsabilul cu aprovizionarea în
conducerea i coordonarea activitii specifice.

Aranjamente privind achiziionarea

Proiectul include lucrri civile pentru protecia câmpurilor, managementul îngrmintelor naturale, structuri
pentru monitorizarea calitii solului i apei, construirea de facilitati pentru depozitarea gunoiului de grajd la
fermele private i platforme pentru depozitarea gunoiului de grajd la nivel de comune rspândite în spaiu i
timp. Bunurile vor include urmtoarele: vehicule, echipamente pentru laboratoare i pentru executarea
lucrrilor agricole (computere i echipamente electronice aferente Laechet AE pentru NO3), centrifuge,
echipament pentru prelevarea de mostre de sol, pomp de prelevare a probelor, tractoare, echipament de
aplicare a îngrmintelor, sfredele, utilaje de tiere, containere, autocisterne i materiale pentru
demonstraii. Vor exista de asemenea mai multe contracte pentru servicii de consultan, consultani
individuali i programe de pregtire profesional.

Etapele prevzute în aranjamentul de achiziionare pentru fiecare categorie sunt rezumate mai jos. Alocarea
costurilor proiectului prin aranjamentele de achiziionare sunt prezentate în tabelul A, iar valoarea
contractelor pentru o verificare preliminar în tabelul B.





53
Lucrri civile si Servicii tehnice

LNC: Lucrrile care se estimeaz c vor costa mai puin de 1 mil. USD pe contract vor fi contractate prin
licitaie naional pe baze concureniale (LNC) în conformitate cu paragraful 3.3 al directivelor BM.

Lucrri minore: Lucrrile civile care se estimeaz c vor costa mai puin de 20.000 USD fiecare pot fi
contractate pe baza a trei oferte scrise. Contractul va reveni licitantului care ofeeer preul cel mai mic i care
are experiena resursele financiare necesare finalizrii lucrrii.

Participarea comunitii la activitatea de achiziionare: Urmtoarea procedur de achiziionare bazat pe
participarea comunitii va fi aplicat pentru repararea de fântâni i constructia de buncre pentru gunoi de
grajd la nivel de gospodrii. Aceast procedur va putea fi aplicat în cazul proiectelor mici estimate la mai
puin de 500 USD fiecare:

· un fermier individual depune la UMP o cerere în vederea analizrii i aprobrii;
· UMP aprob cererea; solicitantul va merge în magazinele din comune pentru a compara preurile, pentru
a-l alege pe cel mai sczut i pentru a cere o factur cu lista de preuri;
· Fermierul va depune factura la UMP;
· UMP compar preurile din aceast factur cu preurile de referin pe care UMP le adun din
magazinele din zona cuprins în proiect i le actualizeaz lunar;
· Dac preurile se situeaz în limite acceptabile, UMP va face plile direct ctre furnizor;
· Fermierul merge la magazine cu factura validat de UMP/Banca Comercial (unde UMP a deschis
Contul Special) care confirm c plata s-a fcut i primete materialele;
· Fermierul va fi responsabil cu asigurarea forei de munc;
· Pentru a se asigura c fermierii utilizeaz materialele furnizate în întregime i c finalizeaz lucrrile,
UMP va aproba doar cererile unor grupuri mici de fermieri din fiecare comun i va aproba proiectele
pentru urmtorul grup de fermieri numai dup ce inginerul UMP confirm faptul c fermierii i-au
finalizat lucrrile.

Bunuri i echipamente

Bunurile i echipamentele care se estimeaz c vor costa 100.000 USD sau mai mult fiecare pot fi
achiziionate pa baz de LIC. Bunurile care se estimeaz c vor costa mai puin de 100.000 USD vor fi
procurate prin Achiziionare Internaional (AI) pe baza a trei oferte scrise din dou ri diferite sau prin
IAPSO în conformitate cu procedurile acceptate de BM. Contractele mici pentru pentru materiale i
echipamente minore estimate la mai puin de 50.000 USD fiecare pot fi procurate prin Achiziionare
Naional (AN) pe baza a trei oferte de pre scrise de la furnizori locali. Proiectul cuprinde contracte pentru
servicii tehnice estimate s coste fiecare mai puin de 50.000 USD, care vor urma procedurile de
Achiziionare Naional.

Servicii de consultan i pregtire profesional

Selecia pe baz de calitate i cost (SCCt)

Serviciile de consultan estimate s coste 200.000 USD sau mai mult vor fi contractate prin selecia bazat
pe calitate i cost. Acestor servicii li se va face reclam în Development Business i într-un ziar naional
pentru a se da posibilitattea celor interesai s îi exprime interesul; din rspunsurile primite se va extrage o
list. Pentru contracte mai mici de 200.000 USD aceast list poate cuprinde consultani naional calificai,
în conformitate cu paragraful 2.7 al Direcivelor privind consultana.


Selecia pe baza costului minim (SCM)


54
Contractele pentru serviciile de audit si monitorizare biologic i hidrologic se vor încheia prin selecia pe
baza costului cel mai mic, în concordan cu prevederile paragrafului 3.6 al Directivelor privind consultana.

Selecia bazat pe calificrile consultanilor (SCC)

Contractele pentru serviciile de consultan, cum ar fi pregtirea planurilor de mangement, monitorizarea
calitii apei i solului, etc., estimate s coste mai puin de 100.000 USD pe contract pot fi încheiate folosind
metoda seleciei bazate pe calificrile consultanilor, în conformitate cu paragraful 3.7 din Directiva privind
consultana.

Consultanii individuali (CI)

Serviciile de consultan vor fi contractate de la consultani individuali cu respectarea prevederilor din partea
V a Directivei privind Consultana. Sarcinile consultanilor individuali vor fi popularizate, când va fi posibil,
iar selecia se va face pe baza comparrii calificrilor i experienei.

Pregtirea profesional

Pentru alte activiti de pregtire profesional, un program detaliat va fi pregtit semestrial i va fi înaintat
BM pentru aprobare.

Costuri incrementale de operare

Proiectul va finana o parte din costurile incrementale de operare. Aceste costuri vor fi contractate pe baza
bugetelor anuale aprobate împreun cu BM.

Tabelul A: Costurile proiectului pe tip de aranjament privind achiziionarea
(echivalentul în milioane USD)

Categorii de cheltuieli
Metoda de achiziionare1

LIC
LNC
Altele2
NFB
Cost total
1. Lucrri
0,00
2,31
0,09
0,13
2,53
(0.00)
(1,17)
(0,05)
(0.00)
(1,22)
2. Bunuri
0,69
0,00
1,01
0,21
1,91
(0,69)
(0,00)
(0,75)
(0,00)
(1,44)
3. Servicii i pregtire profesional
0.00
0,00
1,77
0,08
1,85
(0,00)
(0,00)
(1,24)
(0,00)
(1,24)
4. Participarea comunitii
0,00
0,00
0,86
0,00
0,86
(0,00)
(0,00)
(0,64)
(0,00)
(0,64)
5. Sprijin financiar pentru cercetare
0,00
0,00
0,33
1,00
1,33
i extensie
(0,00)
(0,00)
(0,33)
(0,00)
(0,33)
6. Costuri recurente
0,00
0,00
0,28
2,03
2,31
(0,00)
(0,00)
(0,28)
(0,00)
(0,38)
Total
0,69
2,31
4,34
3,45
10,79
(0,69)
(1,17)
(3,29)
(0,00)
5,15)


1 Cifrele dintre paranteze reprezint sumele care vor fi finanate prin ajutorul financiar acordat de BM. Toate costurile
includ sume pentru situaii neprevzute.2

55

Tabelul A 1: Aranjamentele de selecie a serviciilor de consultan (Optional)
(echivalentul în milioane USD)

Categoriile de
Metoda de selecie
cheltuieli pentru
serviciile de
consultan
SCCt
SC
SBF
SCM
SCC
Altele
NFB
Cost
Total3
A. Firme
0,32
0,00
0,00
0,18
0,50
0,00
0,00
1,00
(0,22)
(0,00)
(0,00)
(0,13)
(0,35)
(0,00)
(0,00)
(0,70)
B. Persoane 0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,49
0,00
0,49
fizice
(0,00)
(0,00)
(0,00)
(0,00)
(0,00)
(0,34)
(0,00)
(0,34)
Total 0,32
0,00
0,00
0,18
0,50
0,49
0,00
1,49
(0,22)
(0,00)
(0,00)
(0,13)
(0,35)
(0,34)
(0,00)
(1,04)

1 inclusiv costurile pentru situaii neprevzute

Not: SCCt.=Selecia pe baza calitii i costului
SC=Selcia pe baza calitii
SBF=Selecia în cadrul unui buget fix
SCM=Selecia pa baza costului minim
SCC=Selecia pe baza calificrilor consultanilor
Altele=Selecia consultanilor individuali (conform seciunii V a directivelor privind consultana)
NFB=Nefinanat de Banc

Cifrele dintre paranteze reprezint sumele care urmeaz s fie finanate prin Sprijinul financiar al
Bncii.

Nivele pentru evaluare preliminară (Tabelul B)
In legtur cu bunurile i lucrrile, se va efectua o evaluare preliminar punerii în aplicare a contractelor de
ctre Banc a documentaiei privind aprovizionarea pentru:

· toate LIC
· primele contracte prin programul naional de licitaii concureniale (LNC) i primele lucrri minore
· primele contracte prin AI i AN (pentru bunuri i servicii)

In legtur cu serviciile de consultan i pregtire profesional, o evaluare preliminar de ctre Banc va fi
solicitat pentru toi termenii de referin, indiferent de valoarea contractului. Pentru fiecare contract estimat
la 200.000 USD sau mai mult, dup evaluarea propunerii tehnice, raportul de evaluare tehnic va fi înaintat
Bncii Mondiale în vederea unei prime evaluri care precede deschiderea ofertelor de preuri. Pentru
contractele estimate la 100.000 USD sau mai mult, Banca va fi notificat în legtur cu rezultatele
propunerilor tehnice. Pentru contractele cu consultanii individuali estimate la 25.000 USD sau mai mult,
datele privind calificrile, experiena, termenii de referin i termenii de angajare vor fi furnizate Bncii în
vederea evalurii i aprobrii preliminare semnrii contractului. Toi ceilali contractani vor fi supui unei
evaluri ulterioare de ctre Banc.





56
Tabelul B: Nivele în metodele de aprovizionare i evaluarea preliminar2

Categorii de cheltuieli
Valoarea
Metoda de
Contracte supuse
contractului pe
aprovizionare
evalurii
etape
preliminare
(mii USD)
1. Lucrri
<1.000
LNC
0,200
<50
MW
0,033
2. Bunuri i servicii tehnice
>/=100
ILC
0,690
<100
AI
0,070
<50
AN
0,030
<50
AN
0,035
3. Servicii incluzând pregtirea
>/=100
SCCt
0,321
profesional
>25
SCM
0,119
SCC
-
Ind.
0,080
4.Costuri incrementale de operare
N/A Bugete
anuale -
5. Diverse



6. Diverse




Valoarea total a contractelor supuse evalurii preliminare: 1,578 milioane USD

Estimarea general a riscurilor în achizitii

Riscuri ridicate

Frecvena misiunilor propuse de supraveghere a achizitiilor: o dat la 6 luni (incluzând supravegherea
special pentru evaluarea ulterioar / audituri) în primul an de implementare i apoi anual (incluzând
supravegherea special pentru evaluarea posterioar / audituri).

Tabelul B 2: Nivele ale metodelor de aprovizionare i ale evalurii preliminare

Seciunea 1: Capacitatea Ageniei de Implementare de a îndeplini cerinele de
aprovizionare i asisten tehnic
· Nevoile suplimentare trebuie evaluate i personalul de aprovizionare / consultani recrutat în
funcie de nevoi pe msur ce proiectul evolueaz. Între timp, responsabilul cu
aprovizionarea din cadrul ASSP, care are experien în proiectele finanate de Banc îi va
dedica 50% din timpul de lucru proiectului APCP.
· Atelier pentru aprovizionare pentru UMP.
· Un manual de operare urmeaz s fie pregtit.
· Pregtirea profesional a personalului UMP în funcie de necesiti.
2. Raportul Naional de Evaluare pentru Aprovizionare 3. Sunt documentele de licitaie pentru
sau Documentul privind Strategia Naional de aciunile de aprovizionare din primul an
Aprovizionare
finalizate la negocieri? Da.
Statut: CPAR, august 1999
Seciunea 2: Informaii privind pregtirea profesional i dezvoltarea aprovizionrii
4. Data estimat 5. Data estimat 6.Respect
7. Preferina 8. Preferina
a atelierului de a publicrii Notei contractele SPN pentru bunuri de pentru servicii de
lansare a
Generale privind obligatoriu în
pe piaa intern: consultan de pe
proiectului:
Aprovizionarea:
Development
Da
piaa intern: Nu
ianuarie 2002
septembrie 2001
Business? Nu
9. Finanarea retroactiv: Nu
10. Aprovizionare în avans: Nu
11. Explicarea pe scurt a Sistemului de Monitorizare a Aprovizionrii: Progresele implementrii
activitilor de aprovizionare vor fi monitorizate prin rapoarte asupra procesului i misiuni de

57
supraveghere. Cel puin o misiune de supraveghere la ase luni în primul an de implementare i
apoi în regim anual va include un specialist în aprovizionare. Acesta va fi responsabil cu
actualizarea planului pentru aprovizionare i efectuarea de evaluri ulterioare. Datele furnizate de
acesta vor fi incluse în rapoartele de supraveghere pentru monitorizarea implemetrii lor.
12. Numele celor ce fac parte din personalul de aprovizionare al Echipei Proiectului: Naushad A.
Khan, funcionar superior specializat în aprovizionare; Divizia:ECSSD; Ext. 32699
13. Explicarea pe scurt a rolului pe care se ateapt s îl aib punctul de lucru de aprovizionare:
Funcionarul numit în cadrul proiectului va juca un rol important în monitorizarea procesului de
aprovizionare i va aciona de asemenea ca intermediar între sediul central i UMP.
1 Etapele difer în general de la o ar la alta i de la un proiect la altul. Consultai OD 11.04 `Revista
Documentaiei privind Aprovizionarea' i contactai Consultantul Regional în Aprovizionare pentru
îndrumare.

Pli

Alocarea grantului (Tabelul C)
Alocarea grantului este prezentat în Tabelul C, care indic de asemenea finanarea acordat de Banc pe
categorii de cheltuieli. Proiectul va fi executat pe parcursul a cinci ani timp în care va fi pltit întreaga sum
de 5,15 milioane USD prevzut în acordul de sprijin financiar. Se ateapt ca activitile prevzute în
proiect s fie finalizate pân la 31 decembrie 2006, iar data prevzut pentru încheierea proiectului este 30
iunie 2007, dup care nu se vor mai face nici un fel de pli.

S-a convenit c proiectul va utiliza iniial proceduri tradiionale de efectuare a plilor (pli directe,
rambursri, depuneri în Contul Special însoite de o documentaie complet sau de extrase de cont ale
cheltuielilor) i va produce RMP-uri numai pentru o informare cu privire la activitatea de raportare i
management i nu în vederea plilor. S-a convenit de asemenea c sistemul de management financiar va fi
re-evaluat la sfritul anului 2003 pentru a se decide dac este eligibil pentru plile pe baz de RMP-uri.
Ulterior, debitorul, împreun cu Banca, vor lua din nou în discuie posibilitatea de efectuare a plilor pe
baz de RMP-uri.

Tabelul C: Alocarea sumelor din grant
Categorii de cheltuieli
Suma în
Procentul de finanare
milioane USD
1. Lucrri 1.09
50%
2. Bunuri
1,89
100% din cheltuielile externe,
100% din cheltuielile locale
(fostele întreprinderi)
i 85% din din cheltuielile locale
pentru alte materiale achiziionate
la nivel local
3. Servicii de consultan i pregtirea
1,07 100%
profesional
4. Ajutoare financiare acordate
0,32 80%
beneficiarilor (sub-finanri)
5. Costuri incrementale de operare
0,27
85% pân în decembrie 2003,
80% pân în 2004
i 70 % dup aceea
6. Nealocate
0,51

Costurile totale ale proiectului
5,15

Total 5,15



58


Utilizarea declaratiilor de cheltuieli (SOE)

Declaratiile de cheltuieli (SOE) vor fi folosite pentru:

(i)
bunuri estimate la mai puin de 100.000 USD pe contract;

(ii)
lucrri estimate la mai puin de 50.000 USD;

(iii)
contracte cu consultani individuali cu costuri de mai puin de 25.000 USD;

(iv)
contracte de pregtire profesional în valoare de mai puin de 25.000 USD;

(v)
costurile incrementale recurente; si

(vi)
sub-acorduri de grant la care se face referinta în tabelul C, categoria 4.

Documentaia complet însoind SOE-urile va fi reinut de UMP pentru minimum doi ani dup efectuarea
plilor. Aceste informaii vor fi sta la dispoziie pentru evaluare pe parcursul monitorizrii de ctre
personalul Bncii i pentru auditurile anuale care vor fi solicitate pentru a analiza adcvarea plilor efectuate
pe baz de ECC i calitatea contabilitii aferente. Facturile de plat care justific operaiunile prin ECC ar
trebui pstrate cel puin un an dup ce Banca a primit ultimul raport de audit în cadrul programului de sprijin
financiar.

Contul special
Pentru înlesnirea plilor, debitorul va deschide un Cont Special (CS), prin care va efectua toate operaiunile
de pli, la o banc acceptabil din România care respect termenii i condiiile acceptate de Banca
Mondial. Contul special va fi destinat pentru efectuarea plilor ctre prile contractante, furnizori i
consultani în cadrul programului. Iniial în cont va fi alocat o sum de 500.000 USD iar plafonul va fi
limitat la 500.000 USD. Din contul special vor fi pltite fonduri pe baza depunerii cererilor necesare de
retragere. Cererile de depunere vor trebui depuse o dat la trei luni i trebuie s includ extrasele bancare
referitoare la balana de pli precum i alte documente aferente necesare. Contul special va fi supus unui
audit annual de ctre auditori independeni iar raportul de audit va fi depus la Banca Mondial în vederea
evalurii i aprobrii în termen de ase luni de la sfâritul anului fiscal.

Managementul
Financiar

Contabilitatea proiectului

UMP va fi resposabil de toate aspectele legate de managementul financiar în cadrul proiectului. Un sistem
de management financiar (SMF), incluzând activitile de contabilitate, realizare a rapoartelor, planificare,
buget, audit precum i sisteme adecvate de control intern sunt în curs de finalizare.

Banca Mondial a definit de asemenea un plan de aciune pe termen limitat (ataat) care s specifice paii
necesari în vederea consolidrii dezvoltrii procedurilor i personalului pe parcursul implementrii.
Dezvoltarea SMF-ului va fi monitorizat de ctre Banc înaintea intrrii în vigoare, în timpul primelor
misiuni de monitorizare i pe intreg parcursul implementrii proiectului.

UMP include managerul de proiect, specialistul în management financiar, contabilul (dac este necesar),
responsabilul cu aprovizionarea, o serie de experi tehnici i un asistent. UMP va pstra toat documentaia
referitoare la cheltuielile proiectului i va ine contabilitatea practicat conform unor strategii judicioase.
UMP va fi în special responsabil de contabilitatea proiectului, de efectuarea tuturor plilor, operarea
programelor de computer pentru contabilitate, de efectuarea de operaiuni în cadrul Contului Special i a
Contului Proiectului (CP ­ contribuii guvernamentale), de pregtirea tuturor documentelor cu oferte de

59
licitaii, de efectuarea de rapoarte atât ctre Banca Mondial cât i ctre Guvern, de planificare, buget, pli i
audituri.

Specialistul în management financiar va fi responsabil de aspectele legate de planificare, buget, consolidare
i efectuarea de rapoarte, se va ocupa de documentele contabile, se va asigura c datele contabile sunt
actualizate în softul de contabilitate i va fi responsabil cu operaiunile financiare colaterale (în lichiditi).
Acest specialist va stabili de asemenea contacte permanente cu beneficiarii, cu Banca, departamentele de
contabilitate ale ministerelor implicate, cu auditorii i cu Ministerul Finanelor Publice. Dac este necesar,
poate fi angajat mai târziu un asistent contabil, pe msur ce activitile prevzute în proiect vor progresa.

Personalul UMP va fi responsabil de: pregtirea documentelor cu oferte de licitaii; primirea i evaluarea
ofertelor în concordan cu reglementrile Bncii Mondiale; depunerea evalurilor la BM pentru a nu exista
obiecii; semnarea contractelor într-un format acceptabil; supervizarea lucrrilor executate de prile
contractante; certificarea (împreun cu reprezentanii beneficiarilor) a calitii bunurilor, lucrrilor i
serviciilor asigurate, în concordan cu termenii de referin i specificaiile tehnice relevante. Documentele
de pli vor fi pregtite de UMP numai dup îndeplinirea pailor enumerai mai sus. UMP este singura
instituie autorizat s efectueze pli ctre furnizori.

Un consultant în managementul financiar (TAMS Ltd., Bulgaria) a fost numit s dezvolte sistemul de
management financiar al proiectului, în concordan cu cerinele Bncii Mondiale OP/BP 10.02 i LACI.
SMF prevede folosirea unui soft de contabilitate adaptat care rspunde pe deplin nevoilor proiectului.
Specialistul în management financiar din cadrul UPP este primul operator al softului, directorul UPP fiind
cel care autorizeaz toate plile. Specialistul în aprovizionare va avea drepturi limitate de a accesa softul pe
chestiuni legate de aprovizionare.

O schi a sistemului de managemnt financiar i de contabilitate a fost implementat de firma de consultan
selectat (TAMS Ltd.) i de programul iniial de pregtire profesional de care au beneficiat Managerul UPP,
specialistul în managementul financiar i asistentul proiectului. TAMS asist UPP în finalizarea
implementrii i a introducerii în sistem a estimrilor privind costurile finale. Manualul de operare a softului
a fost finalizat i trimis. Manualul de management financiar a fost prezentat în stadiu de schi de ctre
consultant i a fost finalizat de UPP. Manualul prezint amnunit procedurile de contabilitate, de control
intern i msurile care s asigure o împrire corespunztoare a sarcinilor, astfel încât s se evite conflictele
de interese.

Consultantul, împreun cu personalul UPP, a dezvoltat diagrame detaliate ale conturilor, declaraii financiare
amnunite, formate i metode de efectuare a rapoartelor, proceduri de control intern, aranjamente privind
plile i fluxul de fonduri, i a desemnat responsabilitile pe care le are personalul pentru a asigura o
complet separare a sarcinilor. UMP va fi pe deplin responsabil de înregistrarea i consolidarea activitilor
legate de pli, aprovizionare, încheierea de contracte, efectuarea de rapoarte, contabilitate, planificare, buget
i audit aferente proiectului. Fondurile proiectului nu pot fi transferate direct ctre beneficiari sau ctre
oricare alte pri, fr respectarea cadrului de documentaie al proiectului. Pentru fiecare component i sub-
component a proiectului se vor face rapoarte detaliate. Acestea vor reflecta de asemenea: stadiul plilor în
cadrul fiecrui contract; utilizarea Contului Special i depunerile fcute de Banc; sumele folosite din
contribuia guvernamental i de la ali finanatori, i declaraii ale surselor i aplicrii fondurilor.

UMP ve efectua rapoarte asupra proiectului în cadrul contabilitii operaiunilor cu bani lichizi. UMP va fi
responsabli de pregtirea RMP-urilor i a extraselor de cont ale cheltuielilor (SOE) i depunerea lor la
Banca Mondial, la maximum 45 de zile de la sfâritul trimestrului.

Softul de contabilitate

Caracteristicile softului de management financiar folosit includ, între altele, diagrame adaptabile ale
rapoartelor financiare, ratele de shimb valutar, posibilitatea de a folosi limbile român i englez,
managementul contractelor, aplicaii Excel i Word, RMP-uri integrate. O prim versiune a softului de
management financiar i contabilitate a fost implementat de firma de consultan desemnat (TAMS Ltd.)

60
iar pregtirea profesional iniial a fost asigurat pentru directorul UPP, specialistul în managementul
financiar i asistent. Manualul de opeare a softului a fost finalizat i trimis.

Toate documentele financiare i de contabilitate vor fi înregistrate în mod adecvat i vor fi îndosariate
separat de UMP, pstrându-se o legtur clar cu datele înregistrate în soft.

Sistemul este adaptat pentru a rspunde componentelor i detaliilor proiectului i este capabil s produc
rapoarte de rutin, cum ar fi: balana de verificare, registrul contabil totalizator, bilanul, declaraia de
venituri i cheltuieli specificate în funcie de sursa fondurilor, fluxul de lichiditi, jurnalul general de
contabilitate, registrul contabil al furnizorului, diverse bugete, etc. De asemenea, toate Rapoartele de
Management al Proiectului (RMP), menionate în `Manualul de Management Financiar al Proiectului --
Schi de Expunere', din februarie 1999, al BM, pot fi produse de sistem.

UMP va ine registrele complete de contabilitate a proiectului, iar sistemul permite ca aceasta s se fac atât
pe componente i subcomponente ale proiectului cât i în funcie de fiecare surs de finanare. UPP va
raporta Bncii Mondiale i Guvernului României. În sistem figureaz o diagram adaptat a registrelor
pentru satisfacerea detaliilor proiectului. TAMS a asistat UPP în finalizarea implementrii i introducerii în
sistem a etimrilor costurilor finale.

Sistemul de contabilitate va opera separat pe surse de finanare (BM, contribuiile GR, Consiliul Judeean
Clrai, beneficiari i ali finanatori, dup caz) i pe subcomponente.

O schi detaliat a manualului procedurilor de contabilitate aferente proiectului a fost pregtit de
consultantul în management financiar cu sprijinul personalului UPP. Manualul documenteaz procedurile de
contabilitate, controalele interne i msurile care s asigure o complet separare a sarcinilor i s evite orice
conflict de interese. Toate datele contabile introduse vor fi atât în valut cât i în moneda naional, lei.

UMP va pregti rapoarte care s indice în mod amnunit cheltuielile bugetare i cele efective, utilizarea
fondurilor pe surse, rezumatul retragerilor i prognozelor, declaraii privind progresele realizate pân la data
respectiv i obiectivele propuse pentru trimestrul i semestrul urmtor. Formatul RMP-urilor a fost
convenit, iar RMP-urile sunt complet adaptate i incluse în soft

Conturile proiectului i managementul lichiditilor

Fondurile Bncii Mondiale (GEF) vor fi alocate Ministerului Finanelor Publice (MFP -- destinatarul
ajutorului financiar) prin Acordul privind Sprijinul Financiar. MFP va semna apoi un acord (convenie)
subsidiar de sprijin financiar cu MAPM, acordând acestuia drepturi depline de a utiliza veniturile din
sprijinul financiar. În baza Ordinului Ministrului dat, MAPM a împuternicit deja UPP existent (care
urmeaz s devin UMP dup intrarea în vigoare a sprijinului financiar) s opereze i s utilizeze veniturile
din ajutorul financiar. UMP va avea acces la acestea prin contul special (CS) deschis la BCR, filiala
Clrai. Contribuia GR va fi canalizat prin contul în lei deschis la Trezorerie, filiala Clrai. În acest
cont, UMP va primi lunar alocaiile de la MAPM care vor reprezenta contribuia GR la proiect. Fonduri din
CS vor fi de asemenea transferate în acest cont în lei, care va permite convertirea USD în lei pentru a înlesni
plile ctre prile contractante de la nivel local. Un sub-cont separat în USD a fost deschis la BCR pentru a
depozita dobânzile de la CS i a acoperi taxele bancare pentru CS.

Contribuia Consiliului Judeean Clrai la proiect va fi alocat lunar / trimestrial într-un nou cont în lei care
urmeaz de asemenea s fie deschis la Trezoreria Clrai. S-a convenit c va fi semnat un protocol între
UMP i Consiliul Judeean pentru a coordona aceast procedur lunar / trimestrial. O schi a protocolului
a fost discutat i convenit în principiu cu reprezentanii Consiliului Judeean. Contribuiile
lunare/trimestriale estimate pentru anul curent 2001 i pentru întreaga perioad de aplicare a proiectului vor
fi ataate la protocol sub form de anex. Contribuiile lunare estimate pentru anul 2002 i pentru anii
urmtori vor trebui s fie alocate de Consiliul Judeean în avans pentru a putea fi incluse în pregtirea
bugetului anual al Consiliului Judeean i vor fi o parte integrant a protocolului.


61
Beneficiarii îi vor aduce contribuii financiare i nefinanciare.

Toate sursele de finanare a proiectului vor fi înregistrate separat în sistemul de soft de contabilitate. Toate
documentele aferente de contabilitate financiar (facturi, contracte, ordine de plat, declaraii bancare, etc.)
vor fi înregistrate i pstrate la UMP.

Procedurile de semnare sunt stabilite permiând directorului UMP i specialistului în management financiar
s semneze împreun când opereaz conturile de mai sus.

Cu privire la managementul lichiditilor, UMP va dezvolta proceduri solide de prognozare a lichiditilor i
de planificare sptmânal/lunar. Sumele din contul în lei (atât sumele depuse în bnci cât i banii lichizi)
vor fi pstrate la un nivel minim pentru a evita riscul unei posibile devalorizri în viitor.

Circulaia fondurilor

UMP va avea drepturi depline de semnare în operarea tuturor conturilor bancare menionate mai sus. Aceasta
va asigura circulaia neîntrerupt a fondurilor i va permite UMP s consolideze toate sursele de finanare a
proiectului. Toate facturile primite de UPP vor fi verificate pentru a li se stabili acurateea i vor fi separate
în suma net i taxe. UMP va efectua apoi plile din fiecare surs de finanare în conformitate cu Acordul de
finanare i proporiile fiecrei surse (BM, GR, Consiliul Judeean Clrai).

Beneficiarii vor contribui de asemenea la acest proiect, fie financiar, fie sub alt form. Fiecare beneficiar va
semna un acord de finanare cu UPP. Acesta va indica în detaliu drepturile i obligaiile fiecrei pri. În
cazul în care beneficiarul va contribui cu bani lichizi, aceast contribuie va trebui depozitat într-un cont
bancar i o declaraie bancar doveditoare va fi ataat la acord. Când beneficiarul îi va aduce o contribuie
nefinanciar, acordul de finanare va detalia mecanismul de cuantificare al acestei contribuii în bani i va
meniona natura contribuiei (pmânt, for de munc, materii prime, consumabile, transport, etc.).

Odat ce s-a semnat acordul i s-a convenit contribuia beneficiarului, UMP va iniia efectuarea plilor
pantru activitile din cadrul subcomponentelor proiectului pe msur ce sunt primite facturi de la furnizori.
Aceste facturi vor fi mai întâi certificate de UMP i de reprezentanii beneficiarului, pentru a se asigura c
toate bunurile prevzute au fost furnizate, c lucrrile au fost efectuate i c serviciile au fost realizate,
conform specificaiilor tehnice i termenilor de referin. În plus, toi ceilali beneficiari ai proiectului au
obligaia s colaboreze îndeaproape cu UMP în aspectele de management financiar al resurselor proiectului,
în cadrul componentelor proiectului în care vor participa.

Controalele interne

UMP va adopta proceduri i practici solide de control intern pentru a se asigura c fondurile proiectului sunt
utilizate în mod economic i eficient i numai în scopurile prevzute. UMP va raporta Comitetului Director
al Proiectului i ministerelor implicate i va informa la timp în legtur cu implementarea i progresele
proiectului.

Structura convenit a personalului UMP (managerul, specialistul în management financiar, contabilul --
dac este necesar, responsabilul cu aprovizionarea, ali experi tehnici, asistentul, etc.) este considerat
capabil s asigure o separare complet a sarcinilor i s evite orice conflicte de interese.

Întregul personal UMP trebuie s se fimiliarizeze cu reglementrile BM (reglementri legislative, de pli, de
achiziionare, financiare, de mangement, etc.) care se aplic în domeniul lor de interes. Un manual de
management financiar va fi realizat de UMP în colaborare cu consultantul în management finciar care a fost
desemnat. Acest manual va documenta diversele tipuri de tranzacii financiare, paii de aprobare i
autorizare, circulaia documentelor în cadrul UMP, precum i între UMP i beneficiari, departamentele de
contabilitate ale ministerelor implicate i MFP, responsabilitile personalului UMP i msurile care s
asigure o complet delimitare a sarcinilor, precum i alte proceduri de control intern.


62
Pe lâng manualul menionat mai sus, UMP va trebui s urmeze procedurile stabilite în manualul de operare
a proiectului. Personalului UMP i se cere s îmbunteasc manualele prin documentarea procedurilor
zilnice interne detaliate pentru fiecare tip de activitate (cum ar fi manipularea corespondenei, procedurile de
contractare i pli, operarea tuturor conturilor bancare, procedurile de operare a sumelor mici de bani lichizi,
mecanismul de autorizare, efectuarea rapoartelor, completrile, etc.).

Auditul

UMP va asigura auditul conturilor proiectului (inclusiv conturile speciale i toate declaraiile de cheltuieli) în
concordan cu Standardele Internaionale de Audit (SIA) printr-o firm de auditori independeni acceptat
de BM. Selectarea unei astfel de firme printr-un contract ce fi reînnoit anual (supus criteriilor de
performan) i toi paii afereni sunt menionate în Planul de Aciune pentru Management Financiar ataat.

UPP a stabilit termenii de referin pentru auditul declaraiilor financiare ale proiectului într-un format
acceptat de BM. O list cu auditorii acceptai de BM a fost prezentat. UPP va pregti RFP pentru audit i îl
va depune la BM. Odat ce va fi primit aprobarea, UPP va trimite RFP la auditorii aflai pe list i va iniia
procesul de selectare, aa cum este prezentat în planul de aciune pentru managementul financiar.

Selectarea auditorilor independeni acceptai de BM este o condiie a intrrii în vigoare.

Rapoartele de audit i scrisorile de management pentru proiect vor fi depuse de UMP la BM în termen de
ase luni de la sfâritul anului financiar. Facturile de pli prin ECC trebuie pstrate cel puin un an dup ce
BM a primit ultimul raport de audit în cadrul programul de sprijin financiar.

Costul auditelor proiectului va fi finaat prin venituri GEF de la BM.

Certificarea de ctre Banca Mondial a managementului financiar

Anterior negocierilor proiectului, sistemul de management financiar (MF) va fi supus unei analize i unei
evaluri detaliate de ctre un specialist în management financiar acreditat de BM, în conformitate cu
cerinele OP/BP 10.02 i LACI. Rezultatul evalurii va rebui s demonstreze c sistemul de management
financiar al proiectului satisface cel puin minimul de cerine ale BM privind managementul financiar.

S-a convenit c proiectul va utiliza iniial proceduri tradiionale de plat (pli directe, rambursri, depuneri
în contul special cu documentaie complet sau SOE) i va produce RMP-uri pentru a informa în legtur
exclusiv cu efectuarea rapoartelor i managementul proiectului, i nu în scopuri legate de pli. S-a convenit
de asemenea c sistemul de management financiar va fi reevaluat la sfâritul anului 2003 pentru a se decide
dac este eligibil pentru efectuarea de pli bazate pe RMP. Ulterior, debitorul, împreun cu BM, va revizui
posibilitatea de efectuare a plilor pe baz de RMP.

Planul de aciune pentru managementul financiar

Aciunea Responsabilitatea
Data
de
finalizare
Stabilirea sistemului de management financiar


Selectarea consultantului i a sistemului de soft pentru UPP/BM Finalizat
contabilitate
Încheierea contractului cu furnizorul softului pentru UPP / BM /
Finalizat
contabilitate (expertul în MF -- consultantul în MF) i consultantul în MF
iniierea activitii
Iniierea instalrii i adaptrii softului de contabilitate Consultantul MF
Finalizat
i asigurarea calificrii profesionale adecvate
Iniierea schiei manualului de contabilitate care Consultantul MF
Finalizat
documenteaz procedurile de contabilitate i control

63
intern din cadrul proiectului
Versiunea final a manualului de contabilitate care Consultantul MF
Finalizat
documenteaz procedurile de contabilitate i control
intern din cadrul proiectului
Adaptarea final final i implementarea complet a Consultantul MF
30.09.2001
softului de contabilitate incluzând posibilitatea
folosirii limbii engleze, automatizarea complet i
testarea final
Finalizarea stagiului de pregtire profesional a Consultantul MF
30.09.2001
personalului UPP
Aranjamente privind auditul


Prezentarrea listei de auditori i termeni de referin la UPP Finalizat
BM pentru aprobare
Confirmarea aprobrii listei de auditori i a termenilor BM Finalizat
de referint pentru audit
Depunerea RFP la BM spre aprobare
UPP
15.09.2001
Confirmarea RFP-urilor
BM
30.09.2001
Trimiterea RFP la auditorii inclui pe list UPP
1.10.2001
Depunerea i deschiderea ofertelor
UPP
1.11.2001
Evaluarea final i recomndarea pentru selecie
UPP/BM
15.11.2001
Incheierea contractului cu auditorii selectai UPP
1.12.2001
Certificarea aranjamentelor privind


managementul financiar
Studierea proiectului de ctre specialistul în MF al BM Specialistul în MF al 20.08.2001
anterior prezentrii proiectului în comisie în vederea BM
confirmrii c aranjamentele de MF al proiectului sunt
adecvate i, dac sunt adecvate, emiterea certificatului
pentru MF `Anexa 4 B'
Studierea proiectului de ctre specialistul în MF al BM Specialistul în MF al 1.12.2001
anterior intrrii în vigoare a proiectului, în vederea BM
confirmrii faptului c aspectele legate de MF din
cadrul proiectului sunt adecvate
Intocmirea rapoartelor de management al

proiectului (RMP)
Convenirea formatelor finale ale RMP-urilor UPP / BM /
Finalizat
trimestriale
consultantul în MF
Adaptarea final a RMP-urilor, stabilirea legturii UPP 15.11.2001
depline cu sistemul de contabilitate, asigurarea
pregtirii profesionale în domeniul RMP, testarea
final
Revizuirea de ctre debitor a posibilitii de efectuare Primitor/BM 1.08.2003
a plilor pe baz de RMP-uri depuse


Anexa 7: Graficul de elaborare a proiectului

ROMANIA: PROIECT CONTROLUL POLUARII AGRICOLE

Graficul de elaborare a Proiectului
Planificat
Realizat
Timp necesar pregatirii Proiectului (luni)
20
Prima misiune a Bancii (identificare)
15.09.1999 15.09.1999
Plecarea misiunii de evaluare
20.05.2001 23.04.2001
Negocieri
05.10.2001 02.10.2001
Data planificata pentru efectivitate
01.01.2002

64
Pregatit de:

Jitendra Srivastava, Doina Rachita, Meeta Sehgal, Naushad Khan, Arben Maho, Bogdan Constantinescu,
Ranjan Ganguli, Rohan Selvaratnam, John Cole, Stefan Nicolau, Dana Dobrescu, Keith Openshaw, Adriana
Dinu, Srish Kumar.


Asistenta pentru pregatire:

Sharifa Kalala


Personalul Bancii care a lucrat la proiect include:

Nume
Specialitate
Jitendra Srivastava
Tehnic
Doina Rachita
Tehnic
Meeta Sehgal
Tehnic
Naushad Khan
Achizitii
Dana Dobrescu
Social
Stan Peabody
Social
Bogdan Constantinescu
Financiar
Ranjan Ganguli
Financiar
Rohan Selvaratnam
Evaluare costuri
Srish Kumar
Evaluare costuri
Arben Maho
Achizitii
Verificatori: Julia
Bucknal
Maresh Sharma
Asigurarea calitatii
Marjory-Anne Bromhead
John Hayward


Anexa 8: Documentele din dosarul proiectului*
ROMÂNIA: PROIECTUL DE CONTROL AL POLURII AGRICOLE

Planul de Implementare a Proiectului
Vezi Rapoartele enumerate mai jos

Evalurile personalului Bancii

Altele

Strategii detaliate i planuri de aciune: Activiti de extensie, informare a opiniei publice i multiplicare.

Rapoartele de lucru (disponibile în englez i român)

Raportul 1: Prezentarea zonei vizate de proiect -- partea I: Date socio-economice i demografice; partea II:
Evaluarea social; partea III: Setul propus de indicatori pentru monitorizarea proiectului în zona-pilot

Raportul 2: Evaluarea pretabilitatii terenurilor i programe de testare/demonstrare a practicilor agricole
ecologice


65
Raportul 3: Programe de testare i de demonstrare a practicilor agricole ecologice

Raportul 4: Proiectarea programului agro-forestier

Raportul 5: Evaluarea pretabilitatii terenurilor i propuneri pentru un sistem informaional privind utilizarea
terenurilor

Raportul 6: Proiectarea unui sistem de stocare i manipulare a gunoiului de grajd la nivel de sat.

Raportul 7: Studiul de fezabilitate a sistemului de stocare a gunoiului de grajd

Raportul 8: Propuneri pentru un management integrat al zonei asanate Boianu-Sticleanu i pentru refacerea
ecologic a zonei asanate Clrai-Răul

Raportul 9: Consolidarea capacitii de monitorizare a calitii solului i apei în jud. Clrai

Raportul 10: Conceperea campaniei de contientizare a opiniei publice

Raportul 11: Revizuirea cadrului de reglementare în domeniul controlului polurii agricole în România

Raportul 2: Manualul de operare pentru monitorizarea calitii apei i solului

Raportul 13: Manualul de management financiar

Raportul 14: Conceperea sistemului de monitorizare a proiectului

Raportul 15: Manualul privind finanarea pe baze concureniale (Proiectul de Servicii pentru Sprijinirea
Agriculturii)

Raportul 16: Manualul de operare pentru sistemul de management al gunoiului de grajd

*inclusiv fiierele electronice

66

Adiional
Anexa 11
Fia de date privind mediul înconjurtor

FIA DE DATE PRIVIND MEDIUL ÎNCONJURTOR
PENTRU PROIECTE

În Programul de împrumut IBRD/IDA

ara: România Nr. de identitate al proiectului: GE-PO66065
Numele proiectului: Proiectul de Costul total al proiectului: 10,80 mil. USD
Control al Polurii agricole
Data evalurii: iulie 2001
Data prezentarii board-ului: decembrie 2001 eful echipei: Jitendra Srivastava
Unitatea de management: ECSSD Sector: mediu înconjurtor/agricultur
Data estimat pentru primirea
evalurii ecologice de ctre BM:
20.07.2001
Categoria EA (A/B/C): B Data desemnat: 18.01.2000
Data pregtirii/actualizrii fiei: 5.07.2000

(V rugm nu lsai spaii libere: folosii `N/A' sau `urmeaz s fie realizat' când este cazul.)
Componentele majore ale proiectului (descrierea componentelor proiectului)

Obiectivul proiectului propus este de a spori semnificativ practicarea unor metode agricole
ecologice de ctre fermierii eligibili în zonele vizate de proiect. Obiectivul final este de a reduce
deversrile de îngrminte i ali poluani agricoli în Dunre i Marea Neagr, printr-un
management integrat al terenurilor i apelor. În timp ce fermierii vor obine beneficii din
practicile îmbuntite i investiii, cele mai mari beneficii vor fi reprezentate de calitatea
îmbuntit a solului, a pânzei freatice i a apelor Mrii Negre.

Proiectul a identificat jud. Clrai, din partea de sud a României, de-a lungul cursului inferior al
Dunrii, ca fiind zona în care se va derula proiectul. În sprijinul obiectivelor de mai sus, proiectul
va cuprinde urmtoarele componente:

Componenta 1: Activiti în jud. Clrai (9,22 mil. USD). Aceasta va include: (i) practici de
management al gunoiului de grajd; (ii) promovarea practicilor agricole ecologice; (iii)
managementul integrat al zonei asanate Boianu-Sticleanu i refacerea ecologic a unei pri din
zona asanat Clrai-Răul; (iv) consolidarea capacitii de monitorizare a calitii solului i apei
i a impactului ecologic în jud. Cllrai.

Componenta 2: Consolidarea politicii i a capacitii de reglementare la nivel naional (0,27
mil. USD). Aceasta va include sprijinul acordat MAAP i MAPM pentru: (i) eforturile depuse în
sensul aplicrii Directivei azotailor i armonizrii legislaiei cu cerinele UE; (ii) dezvoltarea
unui Cod al practicilor agricole adecvate; (iii) consolidarea capacitii Autoritii Naionale
pentru Agricultur Ecologic în eforturile sale de a promova o agricultur organic i un
management al exploatrii terenurilor pe baze tiinifice.

Componenta 3: Strategia de informare a opiniei publice i de multiplicare (0,45 mil. USD).
O ampl campanie de informare a opiniei publice în legtur cu activitile i beneficiile
proiectului va fi efectuat la nivel local, naional i regional în vederea reimplementrii
interveniilor prevzute de proiect. Activitile de informare a opiniei publice vor fi realizate prin
mijloace inovatoare i rentabile (inclusiv un website bilingv) precum i prin asigurarea unui

67
stagiu de instruire în privina utilizrii i beneficiilor practicilor agricole ecologice. Proiectul va
asigura organizarea de ateliere regionale, deplasri în teren în zonele de aplicare a proiectului i
stagii de pregtire profesional, precum i publicarea în reviste internaionale de agricultur i
ecologie i alte activiti menite s promoveze multiplicarea activitilor prevzute în proiect i în
alte ri riverane Mrii Negre.

Componenta 4: Mnagementul i monitorizarea proiectului (0,86 mil. USD). Proiectul va
sprijini înfiinarea unei Uniti de Management al Proiectului (UMP) în sediul DGAIA Clrai.
UMP va cuprinde: managerul proiectului, tehnicianul agronom (care se va ocupa de asemenea de
monitorizarea/evaluarea proiectului), un specialist în management financiar, un secretar/translator
i un ofer. Serviciile de achiziionri vor fi asigurate în cadrul UMP de ctre unitatea de
management al proiectului ASSP cu sediul în MAAP. Costurile datorate angajrii specialitilor în
achiziionri i în management financiar vor fi împrite între APCP, care va suporta costurile
specialistului financiar (care va avea sediul în UMP al ASSP, Bucureti) i ASSP, care va suporta
costurile responsabilului cu aprovizionarea.

Probleme ecologice majore: (descrierea problemelor ecologice majore identificate sau bnuite de
proiect)

Nici una

Alte probleme ecologice: (descrierea problemelor ecologice de mai mic amploare aferente
proiectului)

Preocuprile ecologice din acest proiect (componenta 1) pot include: scurgerile de îngrminte
naturale din facilitile de depozitare la nivel de sate (în cazul în care construcia nu respect
specificaiile), împrtierea neadecvat a îngrmintelor pe câmpuri i curarea improprie a
containerelor de depozitare a îngrmintelor naturale la nivel de gospodrii i a platformelor de
mari dimensiuni pentru îngrminte naturale.

Aciuni propuse: (descrierea aciunilor propuse pentru a diminua problemele ecologice descrise
în proiect)

A fost efectuat o evaluare ecologic i au fost dezvoltate msuri care s reduc problemele
ecologice menionate mai sus. De asemenea a fost dezvoltat un plan de management ecologic
pentru a se asigura c activitile prevzute în aceast component sunt monitorizate îndeaproape
prin inspecii regulate efectuate de agenia/ageniile locale pentru protecia mediului înconjurtor.

Un program cuprinztor de monitorizare a calitii solului i apei a fost dezvoltat pentru
implementare i pentru a oferi factorilor de decizie i oficialitilor locale date sigure legate de
problemele i tendinele înregistrate în calitatea apei din rezervele de ap potabil, a apei Dunrii
i afluenilor acesteia. Aceste eforturi sunt îngreunate de lipsa de echipamente de laborator i
monitorizare adecvate, precum i de lipsa substanelor chimice necesare pentru operarea i
meninerea laboratoarelor de monitorizare a calitii solului i apei din cadrul IPM i DSP
Clrai. Proiectul va asigura echipamente de laborator, substane chimice i rezerve suplimentare
precum i stagii de calificare profesional menite s consolideze capacitatea IPM.
Proiectul va instala i monitoriza 20 de piezometre care s determine cantitile de azot i fosfor
care se infiltreaz în pânza freatic i în cursurile de ap care se vars în final în Dunre. De
asemenea, proiectul va monitoriza calitatea apei din trei canale artificiale de drenare i unul
natural, în partea inferioar a arealului asanat, care deverseaz îngrminte agricole direct în
Dunre. Datele obinute de la piezometre i din canalele deschise de drenare vor ajuta la
cuantificarea reducerii deversrilor de îngrminte agricole în Dunre. În trei puncte din zona
vizat, proiectul va evalua efectele managementului îngrmintelor agricole, ale lucrrilor
agricole i rotaiei culturilor asupra calitii apei i solului. De asemenea, vor fi instalate

68
echipamente de monitorizare limitat a apei pentru a monitoriza efectele pozitive ale zonelor
tampon, împduririlor i practicilor agro-forestiere asupra calitii apei. Indicatorii de evaluare
ecologic (EE) au fost reflectai în PME-uri (planuri de management ecologic) care respect
obiectivele acestui proiect.
Justificarea categoriei ecologice: (motivatii pentru categoria ecologic aleas i explicarea
schimbrilor din clasificarea iniial)
Proiectul este conceput în primul rând pentru a asigura asisten tehnic. Nu se anticipeaz nici un
efect negativ care s rezulte din activitile prevzute în proiect. Totui, toate investiiile fizice
vor fi examinate în conformitate cu reglementrile privind mediul înconjurtor existente în
România pentru a veni în întâmpinarea oricror impacte care pot aprea.
Statutul categoriei A din evaluarea ecologic. (prezint data de iniiere a EE, prima schi de EE
i statutul actual)
O evaluare ecologic a fost fcut în aprilie/mai 2001. Impactul activitilor prevzute în proiect
asupra mediului înconjurtor va fi evaluat periodic de ctre UMP pe întreaga perioad de derulare
a proiectului, iar datele obinute din experiena acumulat vor fi introduse în proiect în scopul
conceperii unor practici îmbuntite.
Observaii: (prezint statutul altor studii asupra mediului înconjurtor, enumer grupurile locale
i ONG-urile consultate, specific dac Primitorul i-a dat acordul pentru emiterea EE, etc.)
Planul da management ecologic a fost dezvoltat în strâns colaborare cu prile majore implicate,
incluzând fermierii individuali, asociaiile de fermieri, oficialitile locale (primari, ingineri
DGAIA, personalul tehnic, inspectorii IPM, etc.) precum i ONG-uri cum ar fi Asociaia Român
pentru Agricultur Viabil.
Semntura:

Jitendra Srivastava, ef de echip

Semntura:

Jane Holt, ef sector ecologic

16 august 2001


Evaluarea ecologic: Evaluarea ecologic a diferitelor activiti prevzute în proiect a fost fcut i au fost
propuse msuri pentru diminuarea diverselor impacte ecologice posibile în cadrul PME (pregtite de
primitori) dup cum arat tabelul 1. Acest proiect va avea efecte pozitive asupra mediului înconjurtor.
Singura msur de prevedere necesar ar fi ca cele 14 faciliti de stocare a gunoiului de grajd care urmeaz
s fie construite în cadrul acestui proiect s fie concepute în mod adecvat i s fie construite în aa fel încât
s nu existe scurgeri la suprafa sau în sursele subterane de ap.

Proiectul a fcut o evaluare ecologic i a dezvoltat urmtorul plan de diminuare a efectelor negative pentru a
se asigura c aceste structuri sunt sigure din punct de vedere ecologic: (i) conceperea acestor faciliti de
mari dimensiuni pentru depozitarea gunoiului de grajd trebuie fcut sub supravegherea inginerilor
Consiliului Judeean iar IPM se va asigura c toate construciile de faciliti pentru depozitarea gunoiului de
grajd au îndeplinit directivele privind protecia mediului înconjurtor, stopând scurgerile de îngrminte
naturale la suprafa sau în sursele de ap subteran; (ii) aceste faciliti nu vor fi construite în apropierea
apelor de suprafa; (iii) este necesar implementarea unui plan de monitorizare extensiv a solului i apei
pentru a se asigura c nu exist infiltrri de îngrminte naturale în pânza freatic. Pentru a asigura o calitate
a apei freatice în parametri normali, 4 piezometre (2 în aval i 2 în amonte) vor fi instalate în preajma ficreia
dintre cele 14 platforme de depozitare a gunoiului de grajd de ctre IPM pentru a efectua o monitorizare
periodic a calitii apei subterane pentru a se asigura c nu exist infiltraii de îngrminte naturale în apele
de adâncime. Pe perioada de instalare a acestor piezometre, mostre de sol vor fi prelevate i analizate pentru
a se vedea coninutul în azot i fosfor în vederea stabilirii unor date iniiale despre calitatea actual a solului
i a apei în punctul de construcie; (iv) consolidarea capacitii instituionale a IPM. În jud. Clrai

69
funcioneaz IPM cu faciliti de laborator pentru efectuarea activitii de monitorizare, totui IPM va avea
nevoie de echipamente de laborator suplimentare mai noi i stagii de pregtire profesional pentru personalul
su în vederea operrii eficiente a unor echipamente noi. Proiectul va oferi echipamente de laborator
suplimentare i stagii de pregtire profesional pentru a consolida capacitatea IPM de a îndeplini eficient
activitile prevzute în proiect; (v) se va efectua o campanie de informare a opiniei publice pentru a face
cunoscute sistemele actuale i a promova adaptarea unor practici ecologice de management al
îngrmintelor naturale pentru a reduce cantitile de îngrminte agricole deversate în ape.

Tabelul 1: Planul de management ecologic pentru proiectul vizând România: Impactul ecologic

Probleme Impactul
ecologic
anticipat/
Efectele asupra
Aciuni sau msuri
potenial
mediului
de reducere
Calitatea apei (i) Calitatea apei de suprafa (i) Creterea calitii (i) Dezvoltarea i
de suprafa
se va îmbunti odat cu apelor Dunrii
i implementarea în
reducerea scurgerilor de azot Mrii Negre va avea Clrai a unor
i fosfor în apele reziduale ca rezultat creterea practici îmbuntite
provenind de la punctele de gradului de folosire a de management a
depozitare a gunoiului de plajelor de ctre gunoiului de grajd i
grajd rezultat din creterea populaie i creterea ale unor practici
porcinelor i bovinelor, de pe produciei de pete.
solide de management
terenurile agricole tratate cu (ii) Creterea utilitii ecologic al apelor care
îngrminte naturale i apelor pentru
se vars în Dunre.
substane chimice, pe msur utilizatori
i (ii)
Punerea în
ce practici îmbuntite de cresctoriile de pete aplicare a unui
management al gunoiului de din aval, dac exist.
program riguros de
grajd vor fi implementate în (iii) Rezervele de ap monitorizare a calitii
cadrul proiectului.
potabil se vor
apei pentru Dunre i
(ii) Se va îmbunti calitatea îmbuntii i vor alte ape de suprafa
apei din canalele de desecare avea mai puine efecte care se vars în
i irigare care se vars în negative asupra
Dunre în vederea
Dunre.
sntii populaiei stabilirii unei baze de
(iii) Efectele generale asupra oraului Clrai, date privind calitatea
calitii apelor Dunrii va fi acesta folosind apa apelor de suprafa, a
pozitiv.
din Dunre pentru lacurilor i a Dunrii
Probabilitate de apariie: rezervele de ap pentru a se observa în
Ridicat
potabil.
ce msur este
afectat de practicarea
unui management
îmbuntit al
agriculturii
i al
îngrmintelor
naturale.
Apele de
(i) Reducerea deversrilor de (i) Creterea calitii (i) Implementarea în
adâncime
îngrminte agricole în apele i cantitii apei de zona vizat de proiect
de adâncime va aprea odat adâncime care poate fi a unor practici
cu introducerea unor practici destinat cunsumului agricole îmbuntite
îmbuntite de depozitare i pentru populaie i i a unui management
manipulare a îngrmintelor animale.
mai bun al gunoiului
naturale i de management al (ii)
Apele de
de grajd.
îngrmintelor.
adâncime reprezint (ii)
Implementarea
(ii) Calitatea rezervelor de ap sursa principal de unor programe de
potabil se va îmbunti ap potabil pentru protecie a fântânilor
odat cu reducerea infiltrrilor populaia de la ar iar cu ap potabil în
de azotai i organisme scderea nivelurilor zonele rurale.
bacteriene în apele subterane de azotai
i (iii) Stabilirea unui

70
ca rezultat al colectrii organisme bacteriene program extensiv de
îngrmintelor naturale de la în ap va reduce monitorizare a apelor
gospodriile agricole
numrul bolilor
de adâncime în zonele
individuale i depozitarea transmise pe calea în care se practic în
acestora pe platforme la nivel apei, cum ar fi mod intensiv
de comun.
otrvirea cu azotai în agricultura i creterea
Probabilitate de apariie: regiunea Clrai.
animalelor pentru a se
Ridicat
determina efectul
practicilor
îmbuntite de
management al
îngrmintelor
agricole.
(iv)
Monitorizarea
calitii apelor de
adâncime în
piezometre i fântâni
în zonele cu sisteme
îmbuntite de
management al
agriculturii i creterii
animalelor.
Calitatea
Odat cu introducerea unor Terenuri mai
Efectuarea unor
solului
sisteme agricole îmbuntite, productive cu un activiti de
calitatea solului se va coninut organic mai monitorizare a solului
ameliora.
ridicat i cu reinere în zonele selectate
Probabilitatea de apariie: de carbon.
pentru a se stabili
Ridicat
efectele pe care le au
sistemele agricole
îmbuntite asupra
calitii solului i a
apei.
Diversitatea
Factori care favorizeaz Sporirea diversitii Observarea impactului
biologic
creterea diversitii biologice.
asupra noilor culturi i
biologice:
noilor efective de
- sisteme îmbuntite de
animale, asupra
management al
dezvoltrii viermilor
îngrmintelor naturale
din sol i a activitii
- introducerea sistemelor de
microbiene.
lucrri agricole pentru
Msurarea efectelor
conservarea calitii
asupra materiei
solului
organice
i a
- zonele de pdure
coninutului de carbon
- zonele tampon, etc.
din sol i posibil
Probabilitate de apariie.
asupra calitii apei.
Ridicat










71
PLANUL DE MANAGEMENT ECOLOGIC
PLANUL DE LIMITARE

1. Programul de monitorizare a solului i apei
(a): Facilitile de depozitare a gunoiului de grajd
Cost
Responsabilitate
Comentarii
instituional
(exemplu:
efecte
secundare)
Faza Problema
Msura de Instalare Operarea
Instalare/
ameliorare
Operare
Construcia Nici
una




Operare Scurgeri
de
Plan tehnic Inclus în N/A Contractani;
îngrminte
adecvat în
proiect
Consiliul
naturale
i concordan
Judetean
i
poluarea apei
cu codurile
comunal
britanice de
Încrcarea i
proiectare
descrcarea
tehnic
gunoiului de
grajd în
faciliti vor
asigura
depozitarea
adecvat a
îngrmintel
or naturale
Renunare la N/A

contract

PLANUL DE MONITORIZARE

Cost
Respon-
sabilitate
Faza Ce
Unde
Cum
Când
De ce
Instalare Operare
parametru
urmeaz
urmeaz
urmeaz
s urmeaz s fie
Instalare
urmeaz s s fie
s fie
fie monitori- monitori-zat
Operare
fie
monitori-
monitori-
zat parame- parame-trul?
monitori-
zat
zat
trul ­ msur- (opional)
zat?
parame-
parame-
tori frecvente
trul?
trul/tipul
sau msurare
echipa-
continu?
mentelor
de
monitori-
zare?

Linia de






pornire N/A
Cons-






tructie
N/A
Opera-
Piezome-
Utilizare
Lunar
Pentru a detecta Inclus in
Inclus in
re
Azot,
tre si
piezome-
daca exista
proiect
proiect
fosfor,
puturi
tre, puturi
pierderi de azot
IPM si
bacterii în
zone de
si
si fosfor in ape
DSP
apa si sol
activitate
preleva-

72
a
toare de
proiectu-
probe de
lui
sol
Renunta






re
N/A


C. CONSOLIDARE INSTITUTIONALA

1.
Achizitia echipamentelor (Prezentare tabelara, de preferat)
(Justificarea este inclusa în proiect)

Lista:
· Tipul echipamentului
· Numarul de bucati
· Cost unitar
· Cost total
· Achizitie locala sau internationala

Tipul
Numar de


Achizitie
echipamentul
unitati
Cost unitar
Cost total
locala sau
ui
internationala
Latchet Auto
2 $35,000 $70,000 Internationala
Analizor
pentru azotati
Centrifuga
2
$1,000 $2,000 Internationala
Balanta
3 $500
$1,500 Internationala
electronica
Prelevatoare de
4 $500
$2,000 Internationala
sol
Pompa de
2
$2,000 $4,000 Internationala
prelevare
Coloana GC
1
$850
$850
Internationala
Baie electrica
1
$1,500
$1,500 Internationala
pH
Metru 1
$500 $500 Internationala
Aer
4
$1,000 $4,000 Internationala
conditionat
Distilator 1
$2,000
$2,000 Internationala
Refrigerator 1
$1,500 $1,500 Internationala
Congelator
1
$2,000 $2,000 Internationala
Agitator
1
$500 $500 Internationala
Photo Spectro
1
$4,900 $4,900 Internationala
Meter
Prelevatoare de
2 $500
$1,000 Internationala
apa
Computere
4
$1,500
$6,000
Internationala
Cuptor
1
$3,500 $3,500 Internationala







73
2.
Instruire/vizite de studiu
(Justificare inclusa in proiect)
Lista:


Tipul instruirii Nr.
Organi-
Specialita Durata
Anul Locul
Institut
Cost
Studenti zare
-tea
(zile)
(local/
strain)
Limitare 1
EPI
Chimist
15-30
An.1
USA
ISU1 $5,000
strain
Limitare 1
EPI
Inginer
15-30
An.1
USA
ISU
$5,000
strain
Limitare 1
OJSPA
Chimist
15-30
An.2
USA
ISU
$5,000
strain
Limitare 1
EPI
Chimist
15-30
An.2
USA
ISU
$5,000
strain
Limitare 5
EPI
Ing/Ch.
5
An.2,3,4,5
ROMA-
ICIM2 $4,000
NIA
local
Limitare 7
EPI,
Ing/Ch. 5
An.2,3,4,5 ROMA-
ICPA3 $8,000
OJSPA
NIA
local
Management
1
EPI
Inginer
12
An. 1
USA
ISU
$5,000
de mediu
strain
Management
1 OJSPA
Inginer
12
An.
1 USA ISU
$5,000
de mediu
strain
Management
2
EPI
Inginer
12
An. 2
USA
ISU
$10,000
de mediu
strain

1 Iowa State University
2 ICIM
3 ICPA


3.
Servicii de consultanta
(detalii incluse in proiect)

· Tipul serviciului : Monitorizare si limitare efecte de mediu
· Termeni de referinta : Furnizarea de instruire, support pentru elaborarea manualului operational si a
planurilor de implementare
· Justificare: Pentru a ajuta la consolidarea capacitatii institutionale
· Cost: $5,000/An

4.
Studii speciale: Nu sunt necesare

Justificare:
Termeni de referinta
Cost


D. Grafic
Prezentarea (preferabil sub form de diagram) a datelor de iniiere i finalizare pentru:

Activiti de limitare
Activiti de monitorizare
Activiti de pregtire profesional

74

Aceste informaii trebuie incluse în acelai tabel ca programul de desfurare a proiectului (Planul de
Implementare a Proiectului).

E.
ARANJAMENTE PRIVIND CADRUL INSTITUIONAL

Scriei un paragraf în care s explicai cum vor fi prelucrate informaiile privind monitorizarea, luai msuri
de ameliorare i decizii privind msurile de corectare.

O discuie cronologic sprijinit de organigrame detaliind:

Responsabilitile de limitare i monitorizare
Circulaia informaiilor privind mediul înconjurtor (de la cine ctre cine i cât de des se vor face rapoartele)
Ierarhia decizional pentru managementul ecologic (de a aciona, de a autoriza cheltuielile, de a opri
activitatea, etc.)

Pe scurt, artai cum vor fi folosite datele furnizate de activitile de monitorizare pentru obinerea i
meninerea unei performane ecologice ridicate -- cine adun datele, cine le analizeaz, cine pregtete
rapoartele, cine se ocup de trimiterea rapoartelor i cu ce frecven, i cui le trimite, sau ce face persoana
respectiv cu informaiile -- cine are autoritatea s cheltuiasc, s opreasc activitatea, s modifice
operaiunile, etc.

Directorul IPM Clrai va responsabilul general cu monitorizarea mediului, limitarea i performana.
Directorul IPM va autoriza construirea de faciliti de depozitare a gunoiului de grajd i instalarea de
piezometre pentru controlul mediului. Directorul IPM a dezvoltat un plan de implementare pentru
monitorizarea solului i a apei i pentru colectarea i analizarea mostrelor de sol prelevate în cadrul
diverselor activiti prevzute în proiect. Inginerul din cadrul IPM va colecta lunar mostre de sol i ap din
teren (aa cum se arat în planul de implementare) i le va preda chimitilor din laboratoarele IPM i DSP.
Chimistul va analiza toate mostrele de sol i ap, iar inginerul de teren i laboranii vor pregti împreun
rapoartele trimestriale i anuale i le vor trimite la UMP/consultantul internaional pentru evaluri. La
sfâritul fiecrui an, datele privind calitatea solului i a apei vor fi rezumate în rapoarte uor de utilizat în
beneficiul prilor interesate, inclusiv Banca Mondial, MAPM, precum i al altor ri riverane Mrii Negre.
IPM va avea autoritatea s închid/modifice operaiunile pentru a înlesni implementarea unui plan de
ameliorare în cazul apariiei de scurgeri/disfuncionaliti pân la remedierea situaiei.

F. CONSULTAREA ONG-urilor I A GRUPURILOR AFECTATE DE PROIECT

(Detalii privind toate tipurile de consultri sunt oferite în dosarul proiectului)


75

Adiional
Anexa 12

Comentariile revizorului STAP

Baza tiinific i tehnic

Baza tiinific i tehnic a proiectului este solid. Ea se adreseaz problemei critice de reducere a polurii
cu îngrminte agricole a Dunrii care se vars în Marea Neagr. Se bazeaz i este în relaie cu Planul de
Aciune Strategic pentru Protecia i Reabilitarea Mrii Negre formulat cu asistena GEF.

Propunerea recunoate importana educrii comunitii i a factorilor de decizie în vederea acceptrii i
angajrii în activitatea de identificare a limitelor resurselor naturale i a ecosistemelor care le produc, i de
operare în aceste limite. Acesta este punctul cel mai critic al proiectului.

Beneficii i costuri ecologice globale

Poluarea cu îngrminte agricole a Mrii Negre a fost identificat ca fiind o problem ecologic de
importan mondial. Dac acest proiect îi îndeplinete obictivele, va obine efecte benefice clare prin faptul
c se adreseaz elementului-cheie în problema polurii Mrii Negre, a crei surs major o reprezint
scurgerile de îngrminte (provenind din practicarea unor metode agricole precare) în bazinele de recepie
care se scurg în Dunre.

Contextul directivelor i obiectivelor GEF

Proiectul se adreseaz în mod clar obiectivelor managementului integrat al exploatrii pmântului i apei în
zona de interes multiplu. Se adreseaz obiectivelor asigurrii unei baze pentru obinerea viabilitii i aplic
directivele cu privire la costurile incrementale i la cadrul financiar general.

Contextul regional

A fost discutat mai sus. Proiectul este important în contextul reabilitrii Mrii Negre.

Implementare ulterioara

Exist acum mai multe proiecte care se adreseaz polurii agricole a bazinelor de recepie care se vars în
mri închise. Elementele comune ale fiecruia ar trebui s vizeze rezultatele finale pozitive orientate în trei
direcii, în beneficiul comunitilor rurale srace, prin îmbuntiri simultane i interdependente ale
rezultatelor economice, ecologice i sociale obinute în agricultur. Circumstanele fiecruia sunt unice i am
fi naivi s ne ateptm la un model simplu de multiplicare instantanee, dar acest proiect se bazeaz pe
experiena altora i are un potenial imediat de reimplementare în managementul altor zone din bazinul de
recepie al Dunrii.

Viabilitatea

Aceasta reprezint cheia proiectului. Proiectul a fost schiat pe baza consultrii substaniale cu
comunitatea loca. Indiciile arat c fermierii din comunitatea vizat vor participa cu entuziasm. Cu condiia
s existe constant activiti demonstrative i aprecierea de ctre comunitate a beneficiilor economice,
ecologice i sociale rezultate din practicarea metodelor agricole adoptate, ne putem atepta ca ele s fie
adoptate într-o msur sporit.

Implicarea i educarea comunitii i demonstrarea beneficiilor sunt elemente vitale ale proiectului de
program.


76
Contribuia la strategiile i politicile viitoare

Aa cum s-a artat mai sus. Succesul acestui proiect ar trebui s contribuie la adoptarea pe scar larg a
practicilor agricole menite s minimalizeze poluarea în bazinele de recepie din Europa de Est.

Aspecte secundare

Legturile cu alte programe i planuri de aciune sunt prezentate în tabelul 2 al propunerii.

Implicarea prilor interesate

Propunerea de proiect se adreseaz în mod adecvat acestui aspect considerat a fi unul critic. Implicarea
prilor interesate este elementul-cheie în considerentele comunitare în preluarea i adoptarea obinuit a
practicilor agricole care permit minimalizarea polurii.

Estimarea riscurilor

În msura în care pot eu aprecia, nefiind familiarizat cu situaia de operare în teren, riscurile par s fie
prezentate într-o manier rezonabil i sunt de acord cu estimrile fcute.

Costuri

Documentul, aa cum a fost prezentat, cuprinde înc unele cifre care trebuie finalizate i este necesar o
verificare deoarece revizuirile continue au determinat unele neconcordane între cifrele din text i cele din
tabele. Cu toate acestea, conform remarcilor de mai sus, sumele de finanare propuse pentru diversele
componente par rezonabile.

Concluzii

Acest proiect a fost conceput pe baze ferme, beneficiind de experiena unor proiecte similare în vedrea
rezolvrii unor probleme critice legate de poluarea agricol în modaliti care par adecvate situaiei descrise
în jud. Clrai i în România. Recomand demararea proiectului.

S.S.
R. A. Kenchington
31 mai 2001




77

Document Outline